Page 5 - Bunul_Econom_1900_02

Nr. 2 BUNUL E CONOM Pag. 5

berii mustului. După ferbere buţile se Se cere ca tinerul să fie bine des- comitet central şi în anul despre care rapor­
tează, a lucrat neîntrerupt pentru înaintarea şi
umplu bine şi se păstrează astfel până voltat, se aibă aplicare şi talent, pen­
apropiarea scopurilor ce şi-le-â pus reuniunea.
la trasul vinului, care are se urmeze tru-că lucrările acestea nu arareori se Vedem anume din raport că în anul
când ferberea s’a terminat de tot şi întemeează pe calcul şi se îndeplinesc 1898 s’au ţinut cu totul 7 întruniri agricole
în comunele: Răchita, Pianul-sup., Poplaca,
drojdiile s’au aşezat pe fund cu o deosebită măiestrie sau artă.
Ludoşul-mare, Alţina, Sebeşul-sup. şi Şura-
Vinul nou se trage prima-dată prin Pe lângă învăţătura practică, ce mare, La toate comitetul central a fost bine
Martie sau începutul lui Aprilie; a doua- tinărul o primeşte dela măiestrul seu, representat şi publicul românesc a luat parte
în număr destul de mare. Pe lângă marele
oară la 6—8 septemâni mai târziu. Şi el trebue să se deprindă cu temeiu în folos moral şi practic ce l’au avut aceste în-
dacă vinul din asta a doua tragere ese desemn, modelat, geometrie, în ştiinţa ti uniri, cu prilegiul întâielor 3 întruniri s’au
înfiinţat în comunele acelea, câte o însoţire
curat şi limpezit, se mai trage numai construcţiunilor, în chimie ş. a. Aceste
de credit sistem Raijfeisen. Pe lângă întruniri,
în toamnă a treia-oară si vinul este îi pun la îndemână mijloacele de lipsă reuniunea a arangiat în decursul anului 1898
>
gata, vin vechiu. pentru urmarea cu nădejde de isbândă o exposiţie de vite si una de poame, amân­
două în Sebeşul-săscsc. La exposiţia de vite
Se întâmplă însă uneori de vinul a meseriei. Afară de aceea tinărul are au luat parte 78 exponenţi cu 162 vite. Premii
fie din ferbere neperfectă, fie din lipsă lipsă şi de mijloace materiale (de avere) s’au împărţi: 70 în valoare de 500 coroane.
La exposiţia de poame au fost: 104 expo­
de alcohol, sau pentru-că buţile au stat pentru a se face măiestru de sine stă­
nenţi din 17 comune cu 103 soiuri de poame
goale şi vinul s’a trezit, alcoholul din tător. Ca ajutători în fabrici tinerii sunt în 347 sorţi. Premii s’au împărţ t: 51 în va­
el a pierit, fie din pricină că butea în bine plătiţi. De aceea meseria din vorbă loare de 200 coroane.
Celelalte lucrări ale Reuniunii, de tot
care el a stat a fost rea, sau din alte e vrednică de luarea noastră a minte.
atâta folos, ie grupăm în următoarele:
pricini, după tragere nu este bun, e In ajutorul culturii, pământului direct
tulbure, mâclos sau chiar oţetos; ei, ce nemijlocit, a lucrat reuniunea prin: plantaţii şi
M eseriaşii rom âni din Orâştie altoire de pomi, împărţirea de pădureţi, ţinerea
se începem cu un atare vin ?
s'au întrunit în seara de Sân-Văsiiu !a o nouă de cursuri de altoit, procurarea de seminţe
Mijloacele de îndreptare în atare de nutreţuri măestrite, de cânepă italiană şi
şedinţă literară, a doua, care a fost deschisă
feluri, fireşte trebuesc potrivite causei de cătră dl Vasile N. Bidu. S’a trecut apoi apoi prin ajutorarea proprietarilor din alte
comitate şi mijlocirea pentru procurarea de
ce a pricinuit stricarea vinului: la executarea punctelor din program. seminţe bune şi eftine.
Dacă deci vinul altcum e limpede Primul puncta fost poesia «La oglindă« Pentru introducerea treptată a agricul­
şi curat, are şi tărie de ajuns, numai de G. Cosbuc, declamată de d-şoara Valeria turii raţionale şi pentru spriginirea şi lumi­
Grofii, căreia ’i-au urmat: dl G. Dreghici cu narea plugarilor, reuniunea şi în anul 1898
că are un gust neplăcut, luat în atari s’a interesat deosebit de tovărăşiile sale agri­
anecdota »Nici verzi n’am văzut«; Sofia Bogat
caşuri mai ales din butea în care a stat cu »Scrisoarea«, poesie; Rus alin Ionescu cu cole, alcătuite j>rin diferitele comune şi toto­
pân’aci, atunci e bine ca un atare vin »Jidanii la bătălie»; Roza Lupan cu «Ziua dată a pus la cale înfiinţarea mai multor to­
vărăşii noue. Resultatul obţinut de tovărăşiile
se se tragă mai de multe ori în buţi Inviierii», poesie; 7. Budoiw. «Puterea cea agricole deja în fiinţă, 8 la număr, este des­
curate şi bine afumate cu pucioasă, sau mai mare»; Roza Raţ: «Moda de acum»; tul de îmbucurător.
Venind acum la însoţirile de credit sis­
chiar în buţi unde mai nainte s’a aflat rum. Constantin Budoiu: «Povestea vorbei»; Safta tem Raififeisen, înfiinţate şi spriginite de reu­
Adamescu: »De eşti Român» şi Rusalin Io-
Unii pun în o atare bute un mic niune, amintim, că pe lângă tot zelul desvoltat
nescu: «Herşcu Boccegiul», cântecel comic. de comitetul central după 11 ani de muncă
săculeţ cu pătrângei, hrean, foi de sal-
Despre modul predării diletanţilor n’a- neîntreruptă, abia are cu totul 7 astfel de
miac şi alte materii de felul acesta, vem decât cuvinte de laudă la adresa fiecă­ însoţiri, dintre care 3 înfiinţate numai în de­
pe cari apoi după un restimp de 8— 14 ruia, mai ales însă la a d-şoarei _ Roza Raţ şi cursul anului 1898.
Raportul comitetului nu ne dă date
zile le scot afară şi apoi încep tragerea a dlor Rusalia Ionescu şi G. Dreghici, cari complete despre aceste însoţiri, şi aşa nu
vinului, în alte buţi curate. Lucrarea au întrecut ori-ce aşteptare! am putut scoate câţi membrii numără în to­
După încheierea declamărilor, a urmat tal aceste însoţiri, câtă avere au, cu cât capi­
aceasta însă mai mult numai ascunde
tombolă. S’au sortat peste 20 de obiecte. tal lucră şi cât câştig au realisat. Numai având
gustul rău de mai nainte şi capul lu­ la îndemână aceste date am putea judeca
La dorinţa generală a ţinerilor, după
crului rămâne tot numai tragerea vinului toate acestea s’a început dansul, care a du­ drept şi obiectiv starea, desvoltarea şi şansele
pentru viitor ale acestor însoţiri. Nu va fi
de mai multe ori în buţi bune, curate rat până după miezul nopţii. rău să se pue pe viitor în raport.
şi bine afumate cu pucioasă, care La revedere cât mai des! Pe lângă aceste lucrări de mare însăm-
nătate reuniunea agricolă a mai făcut în
omoară şi sporii, sămenţa, înfloriturii şi Un participant. decursul anului 1898 încercări pentru des­
a putrejunii. voltarea industriei de casă, durere, cu puţin
(Va urma.) I. A . DE PREDA „Reuniunea română agricolă din succes; a dăruit membrilor ei oue şi galiţe
de prăsilă, a dat învăţături cu privire la cul­
comitatul Sibiiului“.
tura pomilor şi a viţei de viie, a îngrijiţ şi a
M e s e r i i Scoatem azi câteva date din raportul publicat rescripte oficioase şi ştiri şi sfaturi
«Reuniunii române agricole din comit. Sibiiu- practice, a supraveghiat folosirea maşinelor
Turnători de metale. lui», date cari ne înveselesc prin bogăţia făp­ şi cuptorului de uscat poame, aparţinătoare
Din nenumăratele meserii sunt unele, tuirilor Reuniunii, despre cari ne stau mărturie. reuniunii etc.
-cari până acum n’au fost aproape de In total «Reun. rom. de agric. din corn. Reuniunea a dat 2 stipendii: unul de
Sibiiului» numără 567 membrii, dimtre care: 600 fl. şi altul de 100 fl. Nu ne spune însă
loc îmbrăţişate din partea tinerilor noş­ 2 fundatori, 1 onorar, 11 pe vieaţă, 329 or­ cine le-a folosit şi cu ce succes.
tri. Intre acestea se numără şi turnă­ dinari şi 12 ajutători. Aceste sunt pe scurt lucrările despre
Averea Reuniunii în bani a fost la sfîr- care seamă a dat adunării gen. din Răşinari
toria de metale, d. p. turnătoria de
şitul anului 1898: fondul neatacabil 1649 fl. harnicul comitet central al reuniunii agricole.
aramă, căreia îi aparţin turnătorii de 33 cr. şi 1374 fl. 85 cr., în total 3024. Jl. 18 cr. Acest harnic comitet are president pe dl De-
clopote şi de tunuri, apoi turnătoria de (6048.36 coroane). metriu Comşa, profesor, v.-preş. Dr. D. P.
Dacă bucurie avem, când vedem că o Barcianu, prof. Sibiiu, secretar: pe Victor
fer, cu a cărei mijlocire se iac maşinile reuniune românească atât de folositoare este Tordăşian, of. cons. Sibiiu, apoi 1 cassar 1
şi cele mai multe unelte, ce se între­ spriginită prin un număr atât de frumos de controlor 1 custos şi 8 membri.
membrii şi că dispune de capitale destul de Lucruri bune fac, laudă să cuvine lor.
buinţează în economie, în industrie şi
însemnate, mai mult ne înveseleşte faptul, că
ila meserii. după-cum vedem şi din raport, harnicul ei Vco.