Page 6 - Bunul_Econom_1900_02

Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 1

DIN STREIN ĂTATE atestat, că merele lui nu-’s cu... filoxeră, şi Dr. Ioan ITichita este numele celui de
aşa i-s’a deschis drumul pentru ele. al doilea bărbat cu inimă bună pentru nea­
Din Rusia. Se ştie că Bulgarii cu Sârbii trăesc.. ca mul seu, pe care chemându-’l D-zeu la sine,
Rusia lucrează în lăuntrul uriaşei vecinii, şi de aceea îşi fac unii altora ori-ce şi-a lăsat aproape toată averea, de 25—30000 fl.
sale împăraţii, lucruri mari. Ca se vină fel de greutăţi. spre scopuri de binefacere româneşti,
D-zeu să le odichnească sufletele.
în legătură mai bună cu Asia, unde
Preţul bucatelor.
are mare putere, a tras o linie ferată 9 In numărul viitor publicăm al doilea ar-
peste Siberia:, linie grozav de lungă şi R e v i s t ă . icol din instructiva serie începută de dl pro­
ca în poveşti de scumpă! Cu capetul Anul-nou n’a adus oare-care îmbunătăţire fesor Demetriu Cornşa, preşedintele «Reuniunii
a preţului bucatelor nici pe piaţele ţerii noas­ agricole române din comitatul Sibiiului», asu­
ei se apropie bine de Asia. Şi acum
tre, preţuri, cari cătră sfîrşitul anului trecut, pra conducerii Reuniunilor economice.
are planuri gata pentru alte doue linii,
scădeau mereu, puţin câte puţin. Va urma, in acelaşi număr al doilea ar­
cate s’o lege cu Turchestanul şi cu La 17 Ian. n. a venit din America ştire ticol de «Higienă«, a dlui Dr. St. Erdelyi
Asia de mijloc, ca se poată de-acolo despre scăderea preţului bucatelor, dar’ asta
Vom începe publicarea unui tractat amă­
mai uşor aduce în Rusia-Europeană bo­ n’a înrîurit şi asupra pieţei zilei la noi. nunţit despre cum e a se purcede la înfiin­
găţiile fireşti, ca lâna cea multă ce o P reţurile din Budapesta. ţarea prea folositoarelor „Magazine de bucate“,
capătă acolo ca pe nimic, dar’ pe care S ’a vendut în Pesta Ia 17 Ian.: cum sunt a se conduce spre a fi de mult
până acum o plătea înzecit cu adusul Grâu de Tisa (hectol. de 81 k.) m. m. cu 8 fl. 20 cr. bine comunelor în cari s’au înfiinţat, etc.ţ
fără cale ferată, apoi mătasa cea multă, Grâu de Nord (hectl. de 76 k.) m. m. cu 7 fl. 70 cr. vom urma poveţele despre «Dări şi aruncuri».
Ovăs, maja metrică cu . . . . 5 fl, 27 cr. Şi alţi articli economici folositori.
vitele, tutunul, vinul şi altele. Nouăle Trifoiu, maja m. c u .....................67 fl. —
linii vor înainta mult înflorirea ţerilor Luţernă, maja m. cu . . . . . 37 fl. — Nici un 3/15 Maiu mai mult!.. Cine
şi într’o parte şi într’alta. Spre asta şi P ia ţa în Orăştie. s’ar fi gândit macar, anul trecut la 3/15 Maiu,
ţintesc cârmuitorii dela Petersburg, de Grâu frumos, maja m. cu . . . 7 fl — că aceea a fost cea din urmă zi de j j i p Maiu
adecă ferdela de 20 litre . . . 1 fl. —
aceea şi cheltuesc mult pentru liniile pe care o vom mai sărba în vieaţă, şi că ni­
Sâcară, maja m. cu . . . . . 5 fl. 20 cr.
ferate din voi bă. — ferdela cu . . . . . . . . — 75 cr. menea din noi alt 3/15 Maiu nu va mai
Cucuruz, maja m. cu . . . . . 4 fl. 20 cr. ajunge! Şi totuşi e aşa! Nu numai 3/15 Maiu,
— ferdela dela . . . . . . 66—67 cr. dar’ nici 3/15 Martie, bănici un 1/13, Mar­
Resboiul. Orz, maja m. . . . . . . . fl. 3.80—4.20 tie nu vom ajunge mai mult! Numai un
Răsboiul între Englezi şi Buri dor­ Ovâs, maja m. cu . . . . . . . 4 fl. — 1/13 şi 3/15 Februarie, apoi gata.
ferdela cu . . . . . . . . 35—42 cr.
mitează. Burii nu atacă, decât se în­ Fen bun, un car mij'ociu, cu . . . 7—10 fl. Cu sfîrşitul lui Februarie al acestui an,
chid bine în şanţuri şi aşteaptă şi po­ Pae, un car mijlociu, cu . . . . 1.50—3 fl. călendarul nostru vechiu iulian rimâne earăşi
Lemne de foc, bune, stânginul . . 7—9 fl. înapoi cu o si faţă de cel gregorian, şi la
top pe Englezi de vin spre ei.
P reţul că rn ii: 1 Martie vechiu în loc de 1/13 Martie, scriem
Zilele din urmă veniau ştiri, cari
Carne de vită, 1 klgţţu . . . . , . . 40 cr. 1 /1 4 Martie, 2/15, 3/16 şi aşa mai departe.
arătau că pacea e dorită nu numai de Carne de porc, 1 ..................................4 8 cr. Deci adio, adio, pentru vecie «3/15» Maiu şi
Englezi, dar’ şi de Burii biruitori, şi ne Ouăle----4 cu 10 cr„ «1/13» a fiecărei lunii..
Pui de găină : perechia cu 40—60 cr.
putem aştepta încă la o veste, că s’a
Mâne, Duminecă, are loc introducerea
făcut — pace.
Ştiri de tot felul. în parochie a părintelui Nicolau Roman, ales
şi întărit, la Romoşel.
Ş t i r i E c o n o m i c e Foamete. In părţile de Miază-Noapte a
ţerii, în Slovăcime, e curată şi cumplită foa­ Regulament contra omidelor. In şedinţa
Un nou canal. Guvernul rus a întărit mete între popor. Grumpenele li-s’au gătat, trecută a representanţei orăşeneşti, s’a votat
planul săpării unui canal (şanţ uriaş) de 9 metri şi cari mai sunt s’au stricat, că bieţii oameni un statut pentru stîrpirea omidelor şi a altor
de adânc, care să împreune Marea Baltică cu s’au pus să mânce acum napi de-ai vitelor şi insecte stricăcioase, care se va aşterne locu­
Marea Neagră, făcând astfel cu puţinţă fugirea alte plante ce nu-’s pentru om. Părăsirea rilor mai înalte spre întărire, ear’ apoi se va
corăbiilor din apele unei mări în ale celeilalte ţerii a luat întinderi foarte mari din pricina publica în toate trei limbile oraşului nostru.
aceasta. S’au format comitete de ajutorare,
Ministrul de interne austriac a oprit şi şi guvernul a început să dee ceva ajutor. Crăciunul în Orăştie a adus ăstan a
dela 12 Ian. n. încoace ducerea de porci din plăcută surprindere inteliginţei în sara de Cră­
comitatele Torontal şi Şopron, în Austria, — Trimitem numărul de faţă 2. iarăşi prin ciun, ear’ poporului în ziua întâi şi a doua
din pricina boalei ce s’a descoperit că bân- mai multe comune unde nu avem încă abo­ la biserică, anume cântarea colindei de corul
tue între porcii din acele comitate. naţi. O facem şi pentru cuvântul, că numărul bisericesc de ju n i (vre-o 30), Au colindat pe
prim trimis, niTa adus posta înapoi din mai la familiile inteligente sub conducerea diri-
Filoxera în — mere. Un ziar sârbesc multe locuri sub cuvânt că n’a fost primit, gentului corului, dl Ioan Branga, apoi sub a
spune că în Sârbia s’au produs anul trecut dlui G. Cusuta, adunând bani pentru fondul
şi după-aceea tocmai cei adresaţi ni-au cerut
foarte multe mere, încât negustorii duceau cu «Reuniunii de cântări» ce se plănueşte a se
s i le trimitem mimerii. Semn că e ceva ne­
grămada în toate părţile. Un negustor de înfiinţa, In sărbători a cântat în biserica
înţelegere s’au răutate la mijloc.
mere a trimis o mare cătăţime la Vidin în gr.-or. plăcând foarte mult atât poporului cât
Celor-ce, primind numărul de faţă, să
Bulgaria, dar’, zice, autorităţile de-acolo nu abonează, şi întrucât întâiul nu l’au primit, şi inteligenţei, îndeosebi sentimentala şi dul­
Vroiau să-’l lase să le treacă în oraş, până nu cea „Colindăm Doamne colindă...“
le vom trimite şi pe acela.
va aduce atestat că merele nu sunt cu — fi­ Laudă tinerilor corişti şi conducătoru­
loxeră! (când se ştie că filoxera atacă viile, Ioan Petran este numele bărbatului mo­ lui lor.
nu merii!). Negustorul n’avea un atare ates­ dest şi retras ce trăia în Cluj, care la moar­
tat, căci nu i-se mai ceruse nicăiri. Ce să tea sa s’a făcut nemuritor pentru neamul nos­ Sosirea Anului-Nou a fost sărbată de:
facă ? S ’a dus la consulatul bulgar din Bel­ tru. A fost protofiscal comitatens. A răpo­ inteliginţa română din Orăştie prin o con­
grad, şi a cerut atestatul cu pricina. Consu­ sat înaintea Crăciunului. Şi-a lăsat toată ave­ venire în sala otelului «Central». Convenirea
latul' i-a dat bucuros şi fără nici 6 visită, | rea sa de vre-a 80.000 fl. „Asociaţiumi“. a fost foarte bine cercetată. A fost bună dis-