Page 7 - Bunul_Econom_1900_02

Nr. 2 B U N U L ECONOM Pag. 7

posiţie. Tombola n’a lipsit. După sunarea sunt şi ele mari, unele foarte mari. Socotind aşa noroc la uşa bisericii unde el îşi săvîrşia
orei ultime a vechiului an, societatea a in­ averile proprii, apoi Regina Angliei e cea mai fapta milei sale. Peste doi ani, el a luat de
trat în noul an cu felicitări reciproce şi cu dans. bogată între capetele încoronate, are averi nevastă pe frumoasa fată a proprietarului ca­
colosale, ca ’n poveşti! sei, fostul «cerşitor» ce cerşia aşa frumos.
Botezul Domnului a fost cu obicinuita
pompă serbat de Românii din Orăştie. Atât
Foaie lucrată în temniţă. Un ziar de Prodticţiune teatrală împreunată cu joc
Ia locul unde gr.-or. au ieşit la rîu, cât şi Ia un nbu gen a apărut în Statele-Unite. Osân­ se va arangia din partea meseriaşilor romani
gr.-cat., a fost şi miliţie şi a făcut onorurile dirii din închisoarea Sing, din New-York vor din Alba-hdia Joi în 25 Ianuarie st. n. 1900
prin salve în momentul sfinţirii apei. La publica iu flecare săptămână o foaie Intitu­ m sala .Hotelului Ellsabeth». Venitul curat
gr.-or. a cântat şi corul la rîu. lată «Steaua Speranţei«, care va da în patru este destinat pentru recuisite şi îmbrăcămin­
pagini ştiri din închisoare şi un şir de în­ tea copiilor săraci dela ambele scoale române
Afacerea Iancu urmează a agita presa
tâmplări. Director şi censOr al ziarului este din Alba-Iulia. începutul la 8 ore seara. Se
şi spiritele. La 31 Dec. n. o deputăţie de
directorul închisorii; toţi osândiţii, în număr va juca «Spada resbunărei«, dramă în 2 acte
tineri universitari a mers la Cebea şi a de­
de 1300, sunt îuvitaţi se colaboreze, ear’ zia­ ce se petrece în insula Chio (Grecia) pe
pus o cunună pe mormântul eroului, rostind
rul se va tipări de tipografia închisorii, şi se timpul revoluţiunii Turco-Elenic dela anul 1821.
vorbiri. In 9 Ian. n. însă o patrulă de gen-
va vinde atât înlăuntru cât şi înalară de în­
darmi a mers şi a confiscat cununa, luându-o
chisoare.
din altarul bisericii, unde era aşezată spre
SPICUIRI PRIN FOI
păstrare. Fapta a produs mult sânge rău. Statuă de aur. Printre minunăţiile pe,
Chiar şi în delegaţiuni a avut răsunef. Zilele care le vor trimite Americanii la exposiţia
astea delegatul austriac Sckneider a vorbit din Paris, ci-câ va fi şi o statuă colosală, de Dând samă cetitorilor lor despre nu­
mult despre chestia română, presentând şi aur masiv; representând pe actualul preşe­ mărul nostru întâi, foile române toate au
afacerea Iancu ca un semn al vremilor. De­ dinte al Statelor-Unite, Mac Kinley. Ea va vestit primirea lui cu cuvinte foarte măgu­
putatului Schneider i-s’au trimis de Români fi înaltă de 7 picioare, va representa o va­ litoare pentru noi.
din mai multe părţi felicitări şi mulţumiri te­ loare de 6 milioane franci şi va fi executaiă ,, Gazeta Transilvaniei“ dela 30 Dec.
legrafice. de sculptorul Higby, căruia statul Montana v. scrie între altele:
i-a comandat acum câţiva ani, pentru expo­ „Bunul Econom11. Acesta este titlul noului
Azi, Vineri, după ameazi se ţine la casa ziar ce a început să apară la Orăştie. „Bu­
siţia din Chicago, copia statuei «Justiţiei» în
oraşului, o consfătuire a mai multor proprie­ nul Econom11 după-cum şi altă-dată s’a amintit
argint. Cheltuelile întreprinderii vor fi pur­
tari, pentru formarea unei societăţi de culţi-' în coloanele, ziarului nostru, s’a înfiinţat în
tate de «Sindicatul milionarilor din statele de
vare a pomilor, Sunt invitaţi Saşi, Români urma hotărîrii luate de comitetul nouei Reu­
Est*. Statua va fi păzită ziua şi noaptea, ca
şi Unguri. niuni economice dela Orăştie, având a servi
să fie ferită de atingeri — nepoftite.
ca organ al acesteia». — Schiţând apoi arti­
Spesele de susţinere a administraţiei în Istoria unui cerşitor. înaintea unei bi­ colul program, spunând când apare şi cât
provinciile ocupate Bosnia şi Hcrţegovina, serici din Moscvâ, de anf de zile se vedea ii e preţul, »Gazeta« încheie cu observarea:
s’austabilit în delegaţia ungară, pentru anul un cerşitor betrân-bătrâfiU’care aşa de duios «Numărul 1. ce ni-a sosit astăzi să ex­
de faţă la cifra de 7 şi j.um, milioane coroane. şi miluitor ştia cerşi, că puţini treceau se nu-i tinde pe o coală şi jumătate, şi se preşintă
E vorbă ca provinciilor să li-se dee dietă dee ceva. Intre cei-ce îl. mijuiau zilnic, era foarte bine atât da cuprins cât f i ca format.
provincială proprie. George Gyurkovics însă şi un student tiner. Şi cerşitorul atât de Foaia e întocmită pentru popor şi e scrisă
a spus c’ar fi greşală să li-se dee dietă. Să mult se obicînuise a primi dela tinărul stu- la înţelesul acestuia. Ii dorim vieaţă lungă şi
fie aduşi şi deputaţii lor la Pesta. De s’o dent mila sa, că într’o zi rămase dureros lo­ roade îmbelşugate!»
putea. vit, văzând că acela trece pe lângă el şi nu-i
dă 'nimic. A doua şi a-treia-oară tot aşa. „Tribuna1' din Sibiiu îşi vesteşte ceti­
Plăţile Domnitorilor. Mai mare plată Intr’o zi cerşitorul opri cu cuvânt blând pe torii cu cuvintele:
capătă Ţarul Ruşilor dela popoarele sale cele student, întrebându-1 de ce şi-a întors inima «Infăţoşarea noului organ e simpatică.
multe: 22 milioane pe an; apoi Sultanul Tur­ de cătră dînsul. Studentul roşind tot de sfi- Face impresiunea unui bun econom-, sănătos,
cilor: 15 milioane; împăratul nostru: 9 mi­ eală ii spuse sărmanului bătrâu, că el dând cu stare, deştept şi atrăgător. Programul e
lioane; împăratul Germaniei: 8 şi jumătate lecţii câştiga până acum părăluţe şi îi putea bine chibzuit şi precisa!; tendenia merită toată,
milioane; urmează apoi Regatele Italiei, Ro­ da, dar’ acum a perdut locul ce-I avea, nu aprobarea şi nu vom întârzia a o urmări şi
mâniei, Belgiei, etc., cu sume mai mici. Sub mai are venitul, şi aşa nu din ne-milă, ci din spriginl şi noi. Nrul prim e bogat, variat şi
punctul acesta de priviră, cele mai norocoase lipsă nu-’l mai milue. In ziua Următoare stu­ bine arangiat. Din, întregul respiră căldură,
forme de cârmuire a ţerilor, sunt republicele, dentul primi o scrisoare, în care dl Z., pro­ zel, voinţă multă şi destulă putere.
cari plătesc pe capii lor cu mult mai puţin, prietarul casei cutare din strada cutare de «Bun sosit noului confrate' şi isbândă
ca monarchiile numite, dâşi după mărime şi frunte din marele oraş, îl roagă să vie pe grabnică!»
bogăţie, ar trebui să dee tot cât cutare din acolo, că vrea să-’t iee spre a da lecţii în Ear’ în un număr mai nou reproduce
aceste împărăţii. De pildă preşedintele repu- casă. Tinărul merse cu inima încălzită de întreg articolul nostru program «Doamne*
blicei Frariciei, care ţine locul împăratului nădejde. Şi care nu-’i fu mirarea, când drept ajută».
ei şi âr trebui să fie plătit cel puţin ca îm­ proprietar al casei, găsi pe bătrânul cerşitor Vom arăta ce părere* tot aşa de bună,
păratul Germaniei ori al nostru, primeşte în mult miluit de el, senin, bine îmbrăcat, pri-
loc de 9 sau 15 milioane, nici un milion, ci mindu-’f cu zimbet şi bunătate. Bătrânul îl şi-au dat asupra foii noastre »Tribuna Popo­
numai ceva peste jumătate de milion, ear’ rugă îndată să nu fie surprins, căci da, el e rului* şi.»Revista Economică.*
preşedintele Statelor-Unite americane, abia stăpânul casei, e om cu stare bună, şi Cerşi­
are a 9-a parte dintr’un milion, anume 120 mii, tul îl îndeplineşte numai din patimă. A aflat Comitetul de redacţie:
ear’ preşedintele republicei elveţiene abia are el plăcere în asta, a învăţat a cerşi cât se Preşedinte : J)r. Ioan Jttthu.
600 la lună, mai puţin şi ca' un ministru poate de duios, a probat, ş’a deprins şi nu
unguresc... s’a mai putut desvăţa. De aci încolo nu va Membrii: Dr. St. E rdelyi, Io a n M ihaiu,
D a n iil D a vid şi Constantin B aicu.
In plăţile de mai sus a Domnitorilor, sunt mai cerşi, ci va da tinărului, despre care s’a
socotite numai venitele ce le au ei dela po­ încredinţat că e aşa bun şi nobil, ajutorul de
poarele lor, venite numite »lista civilă» a lor, lipsă la învăţătură. Tinărul a primit înduio­ Proprietar - editor: I oan M ihaiu
nu şi venitele după averile lor proprii, cari şat si a mulţumit lui D-zeu că i-a scos un Redactor respons.; I oan M oţa
•
»
>