Page 5 - Bunul_Econom_1900_31

Nr. 31 BUNUL ECONOM Pag. 5

deci aci fiind lipsă de puterea cea tnai btmă, Bomânia la Expoziţia din Paris. Juriul sunt expuşi periei unei în anul viitor. De ce. ?
— adunarea a ales pe dl preot Bogdan de exposiţiei universale pentru produsele mi­ Fiind-că nu îngrijim de bieţii arbori, şi ei ne
cassar al însoţirii, ear’ de director pe Josif niere şi asimilare, a distribuit recompensele- dau tructe în anii buni, atâtea încât se rup.
Tomesm, cantor şi fruntaş în comună, de România a obţinut 18 recompense pentru 18 De ce când sunt atât de încărcaţi de rod,
secretar pe N. Marcn, cântăreţ şi fost în vă- j exposanţi: 5 mari premii de onoare, 2 me­ nu-’l rărim? Şi rodul ar fi mai bun şi nici
ţător, ear’ în comitet 12 oameni, din toate dalii de aur, 5 medalii de argint, 2 de bronz arborele nu s’ar rupe.
crângurile comunei, cu primarul în frunte. ■ şi 4 menţiuni onorabile.
Fiind la §. 7 şi 10 vorbă de înfiinţarea i Petroleul român în deosebi a câştigat Omor politic în Bucureşti. Sâmbătă
unui fond special, oamenii s’au învoit cu drag un succes din cele mai mari. România printre noaptea profesorul Ştefan Mihăileanu dela
să se tragă din partea fiecăruia (din cele 50 cele 26 state participante, este singură ai liceul Sf. Sava din Bucureşti când mergea
cor. tundamentale) câte 5 cor. pentru un lond cărei participanţi au obţinut toţi recompense spre casă cu soţia şi cu o tetiţă a sa, a fost
anume, din care să se cheltuiască pentru tre- \ (premii). împuşcat pe la spate de un croitor bulgar
buinţe bisericeşti şi şcolare, d. e. pentru cum- i încă ceva: Pe când din 18 exp " din Macedonia, cu numele Ştefan Dimitroff.
părarea de cărţi la copiii de şcoală din pă­ din România 5 au obţinut mari premii de Profesorul a murit. Asasinul zice, că a comis
rinţi săraci, sau pentru împodobirea sf. bi­ onoare, din 1223 exposanţi din Statele-Unite crima din motive politică: profesorul Mi­
serici, etc. Şi aşa au legat şi o a doua taptă i n’au obţinut de cât 11, ear’ din 50 exposanţi hăileanu redacta în Bucureşti foaia «Penin­
bună, de cea una mare, care este însoţirea unguri numai 2, mari premii. sula Balcanică», în care apăra interesele Ro­
însăşi. i mânilor din Macedonia.
Dl Moţa a mulţumit apoi oamenilor i Vennii de mătasă sunt tot mai mult
pentru aplicarea lor bună spre acest lucru de i preţuiţi la oamenii ce ştiu se le iee folosul Eodul viilor în Bomânia. Ca şi pentru
folos pentru ei, şi dorindu-le spor şi avânt i cel dat de ei aşa pe uşor. Intre altele po­ plantaţiunile de arbori roditori, anul acesta
frumos, a închis adunarea. i porul rusesc a început a înţelege ce bun va rămânea memorabil pentru producţiunea
S’au luat măsurile de lipsă, ca să se j isvor de câştig sunt ^vermii de mătasă, şi strugurilor. Mai toate viile, până şi unele
decopieze cât mai repede statutele în 2 limbi: i anul trecut au trimis în afară de trei ori slabe şi rău tratate, sunt pline de rod.
româneşte şi ungureşte paralel, asemenea şi j atâta mătasă cât în celalalt an. In anul înaintaş
protocolul adunării generale, şi după timbrare | trimiseseră de 243.000 ruble, în anul trecut 0 înaltă visită ne aşteaptă. Precum
află «Tribuna Poporului» din o scrisoare din
să se înainteze prin protopretor la ministrul j de 1,209.000 ruble. Şi cultivatorii de mătasă
de interne spre aprobare. Peste vre-o 1/2 an, sporesc mereu. Sibiiu, I. P. S. S. Metropolitul I. Meţian are
Mada va avea o însoţire din cele mai fo- j în plan să facă în curând o vizită canonică
lositoare. j Anarchiştii, cari şi-au pus de gând şi la Oră ştie şi de aci la Alba-Iulia.
Deprinzendu-se cu una şi văzându-’i fo- i răsturnarea stărilor şi clădirilor de azi a
loasele, oamenii vor trece apoi mai uşor şi statelor, începând zdrobirea dela vâri, — Frumoase jertfe pentru şcoală a adus
la a înfiinţa altele, de pildă tovărăşii agricole, ameninţă că, după Umberto al Italiei, curând comuna Gnrarîu (1. Sibiiu): şi-a zidit acum
magazine etc. Şi aşa e bine să facă. vor omori încă 4 domnitori. O încercare au o şcoală nouă care a costat-o 4.0.000 fi. In
şi făcut la capetul săptămânii trecute, voind curând va fi sfinţită şi dată tolosinţei. Po­
se ucidă pe Şahul (împăratul) Persiei în Paris, porul doreşte ca sfinţirea şcoalei se fie să-
Ş t i r i d e t o t f e l u l dar’ încercătorul n’a reuşit şi a fost prins. vîrşită prin însuşi I. P. S. S. Metropolitul.
La 5/18 Septemvrie să ţine în Blaj Bodul prunelor în Bomânia. Anul Scrieri premiate de comitetul Asocia*
sinod provincial conchemaţ de I. P. S. Me­ acesta — spune „Amicul Agricultorului11, ţiunii. Comitetul central al Asociaţiunii a
tropolitul Mihalyi, pentru a se înţelege asupra
felului cum să se serbeze împlinirea alor 200 rodul prunelor este considerabil de mare. decis se premieze şi să publice 2 din scrierile
de ani dela unirea cu Roma. Prunii se rup de mult rod ce poartă. Am presentate la concursul seu literar: şi anume:
văzut pruni rupţi şi despicaţi astfel, încât „Povestirile din 7) ie aţa ţeranilotM de I. P.

D i n i s t o r i e . care se numia pe timpul Romanilor »Scythia mijlocul de a hotărî ţara, în care locuiau ei.
minor». In privinţa celorlalte graniţe ale Sci- Imbelşugarea aurului de pe vestmintele lor
— după A. D. Xenopol —
ţiei Herodot ne spune, că: »spre Apus să provema din bogatele mine ale Transilvaniei,
Timpurile dinaintea stăpânirii romane.
mărgineşte Sciţia mai întâi de cătră Agatirşi, ale căror bogăţii să vede, că deja de pe
513 a. C hr.—160 d. Ghr. apoi de cătră Neuri, mai apoi de cătră As- timpul acela să exploatau (scoteau). Afară de
i drofagi şi în sfirşit de Melanchleni«. Margi­ aceasta Agatirşii mai cultivau şi albinele, aşa
Schiţii şi Agatirşii. nile dintre aceste popoare, trebue că au lost că Tracii, un popor din Sudul Dunării, au­
munţi, rîuri, căci altcum aceste popoare fiind zind de ţeara de dincolo de Dunăre scor­
Din vremile cele vechi, foarte puţine
aproape sălbatece nu se puteau suferi unul niră închipuirea, că ţeara aceea e aşa de
documente istorice ne-au rămas. Căci oamenii
pe altul locuind pe acelaşi şes. Aceste gra­ plină de albine, încât împedecă pe oameni în
în vremile acestea foarte puţin scriau şi
niţe n’au fost poate altele decât Carpaţii noştri. drumul lor. Tot asemenea spuneau şi Sciţii, că
şi din puţinul acesta mare parte s’a perdut.
Cu deosebire despre ţerile locuite astăzi de Cu toate-că Sciţia era aşa de întinsă, la marginea ţării lor de cătră Nord-Răsărit nu
Români puţin de tot ştim din vechime. Şti­ poporul Sciţilor, care locuia într'însa, nu s’a este cu putinţă a pătrunde din causa nenu­
rile noastre asupra acestor vremuri de mult mulţumit cu atât. Ei s’au extins cu timpul măratei mulţime de pene, ce sboară în văz­
apuse le culegem aproape din un singur is- şi peste Muntenia, cel puţin până la rîul duh, ceea-ce însuşi Herodot explică prin o
vor, dela Herodot, poreclit şi părintele isto­ Oit. Căci nu ne putem închipui cum un vecinică şi deasă ninsoare.
riei. Ştirile date de acest istoric sunt cu popor aproape sălbatec, cum era al Sciţilor, Afară de aceste ocupaţiuni Agatirşii se
atât mai sigure, fiindcă el avu prilegiul de să fi trăit numai pe o parte a unui şes şi mai îndeletniceau şi cu cultivarea pământului.
a cunoaşte prin propria lui persoană ţinutu­ ccealaltă parte să fi lăsat-o neocupată. Fiind ţara locuită de ei mai mult muntoasă
şi plină de păduri, vieaţa nomadă devenia
rile, despre cari povesteşte, ear’ ţerile, pe Dintre popoarele mărginaşe ale Sciţilor
mai grea şi astfel trebue să se fi aşezat
unde n’a călătorit, ni-le descrie după spusele pe noi ne interesează mai mult Agatirşii.
unor persoane bine informate. Aceştia locuiau în Transilvania de azi. Despre construindu-’şi locuinţe statornice. Dar* totuşi
ocupaţiunea lor de căpetenie era stupăritul,
Sciţia, după spusele lui Herodot, este ei ne spune Herodot, că erau nişte oameni
care le aducea şi venite, căci produceau
un şes mare, care se extindea în Rusia-ră- cu port răsfăţat şi foarte purtători de aur,
miere atât de multă, încât o şi exportau la
săriteană de astăzi, cuprinzând în sine şi Mol­ cu care îşi împodobeau hainele. Chiar şi
alte popoare.
dova, gurile Dunării şi Dobrogea de astăzi, această descriere a portului Agatirşi lor ne dă
(Va urma). G. iP.