Page 6 - Bunul_Econom_1900_31
P. 6

Pag.  6           _____                            BUNUL     ECONOM                                                   Nr,  31

        Reteganul  şi  „Legiuirea  ţerh  noastră'  de  Dr.   Cununie  Cornelii!  Itul  şi  Liviu  Vârvo-   cultivarea  viilor,  ca  aproape  în  toate,  deşi
         Victor  Onişor.                            niu  îşi  serbează  cununia  Duminecă  în  12   avem  cele  mai  fericite  locuri  de  roadă  pen­
                                                                                                tru  vii,  —  pe  atunci  alte  popoare  surori,
                                                    August  în  biserica  gr.-cat.  din  Hăţegel
              Italia  are  rege  nou  pe  Victor  Emanuel                                       mai  întreprinzătoare,  mai  stăruitoare  în toate,
                                                                                                au  dus  lucrul  aşa  departe,  că  poartă  răsboiu
            fiiul  ucisului  Umberto.  El  a  dat  6  fru­
                                                         Frumos  dar  a: făcut  în  decursul  anului   de  întrecere  cu  roada  viilor  şi  ţarinelor  lor
        moasă  proclamaţie  cătră  popor,  făgăduind
                                                    şcolar  trecut  văd.  Maria  C.  Lăpădat  pe sama   pe  cele  mai  îndepărtate  pieţe  ale  lumii!
        a  urma  pe  calea  marelui  său  moş  şi-a  bu­  Fondului  şcolar  din  Sălişte;  a  dăruit  anume   Gândindu-ne  la  acestea,  să  ne străduim
        nului  seu  tată,  de  a  susţinea  legături  bune                                      şi  npi  cu  dinadinsul  a  ne  ridica  în  toţi  ramii
                                                    7000  Coroane,întru  pomenirea  răposatului seu
        între  rege  şi popor. Tatăl său Umberto,  a fost                                       economiei  noastre,  şi  a  nu  ne  mulţumi  nu­
                                                    frate  Dr.  D.  Râcuciu,  fost  advocat  în  Sibiiu’
        înmormântat  cu  mare  pompă  în  Roma.                                                 mai  cu  cât  ne  e  de  ajuns  de  azi  pe  mâne.
                                                         Moarte  între  copii.  In  unele  părţi  ale
             Producţiunea  fenului  în  România  a  fost                                                  Preţul  bucatelor.
                                                    comitatului  bântue  bdale  primejdioase  între
        aproape  pretutindeni  bună.  Fânul  a  fost
                                                    copii.  Intre  altele  Ia  Săcărâmb  şi  Vămiaga
        strîns  cu  băgare  de  seamă,  şi  calitatea  lui                                                  In   B udapesta.
                                                    ni-se  scrie  că  au  murit  în  săptămânile  din
        este  mai  presus  ca  fenurile  de  mai  mulţi
                                                    urmă  foarte  mulţi  copii  de  tuşă  grea  (zisă   La  bursa  din  Budapesta  preţurile  scă-
        ani  încoace !'                                                                         zuseră  în  timpul  din  urmă,  dar’  de  vrem
                                                    „măgărească")  şi  de  versat.
                                                                                                săptămână  încoace  ele  s’au  îmbunătăţit  şi  se
             Nunta  din  Belgrad.  Dumineca  trecută                                            menţin.
                                                         Mare  tempestate  în  Treiscaune.  In
        s’a  săvîrşit  în  catedrala  din  Belgrad  cununia                                          In  8  August  s’a  vândut  în  Pesta: Grâu
                                                    săptămâna  trecută  s’a  descărcat  asupra  mai   frumos  de  Tisa,  nou,  greu  de  80  kil.,  maja
        regelui  Alexandru  cu Draga Lunjeviţa. Oraşul
                                                    multor  comune  din  Treiscaune  o  mare  tem­  metrică  cu  8  fl„  cu  8  fi.  5  cr.,  cu  8  fi.  15
        era  frumos  decorat,  ear’  pe  strade  unduia
                                                    pestate.  Pe  munţi  a  fost  o  ruptură  de  nori,   cr.  şi  c u 8 fl.  20  cr.,  de  cel  mestecat  cu 7 fl.
        mulţimea  de  oameni veniţi  de  prin  toate păr­                                       80—8  fl.J  grâu  vechiu  de  79'5  kg.  greu,  cu
                                                    care  a  făcut  se  exundeze  văile,  răsturnând
        ţile  ţării,  ca  să  vadă  nunta  regelui.  La  vr’o                                   8  fl.  5  cr.
        30.000 erau numai  oamenii  sosiţi din provinţâ,   clăile  de  grâne  dela  câmp  şi  ducend o  parte   Secară  nouă  m.  m.  cu  6  fi.  95  cr.,  să-
                                                    din  ele.  Marele  pod  din  centrul  comunei   cară  veche  cu  6  fl.  80  cr.
        afară  de  publicul  din  străinătate,  care  încă
                                                    Covasna,  clădit  de  curând  cu  spese  conside­  Ovăs  m.  m.  cu  5  fl.  22l 2  cr.
        era  mult.  Pe  stradele  prin  cari  aveau  să
                                                    rabile,  a  fost  distrus.  Cu  ocasiunea  aceasta   Cucuruz  m.  m.  cu  6  fl.  40  cr.
        treacă  nuntaşii,  ţineau  cordon  duplu  soldaţii.
                                                    căzură  în  apă  mai  mulţi  muncitori,  cari  se
        Nici  o  curte  domnitoare  nu  şi-a  trimis  re-,
                                                    aflau  pe  pod,  săvârşind  lucrări  de  apărare.   In  părţile  noastre  vând  oamenii  grâul
        presentant  la  nuntă.
                                                    Intre  ei  era şi vice-primarul comunei.   cel  nou  cu  i  fl.  35—40  cr.  ferdela  de  30
                                                                                                litre,  deci  mai  ieftin  ca  nainte  de  secere,
             Neînţelegeri  la  exposiţia   din  Paris.                                          deşi  ar  trebui  să-’l  ţină  la  preţ  fiind  roada
        Revista  „La  vigne  francaise“  spune că  multe   SS  însemneze  oare -  ceva?  „Bud.  Tud.11  cam  slabă  în  ţară.
                                                    foaie  oficioasă,  aduce  ştirea,  că  în  ministerul
        vinuri  expuse  la  exposiţie  au  fost  scoase   de  comerciu  şi  comunicaţiune,  s’a  luat  hoţă-
        din .Şirul  celor  ce  pot  fi  premiate,  şi  anume   rîrea  de  a  da  din  partea-  statului  10—12
        vinuri  ce  sunt  produse  în  alte  ţâri  ale  Eu­  stipendii  pentru  tineri  croaţi  şi  sârbi,  cari  să   F e l u r i t e    P o v e ţ e
        ropei  şi  chiar  în  alte  continente  ...şi.  totuşi   se  pregătească  pentru  slujbe  la  trenuri.
        poartă nume franceze, d. e. „Vin  de Bordeaux11   Aceasta  se  face  pentru-că  pe  linuie      Contra  mâtasei  din  trifciuri.
                                                    ferate  din  Croaţia  şi  Slavonia,  unde  e  de
        „de  Medoc“  etc.
                                                    lucru  tot  cu  poporaţiune  croată  şi sârbă,  sluj­  Economi  păţiţi  iau  pentru  a  împedeca
             Comisarul grupului examinator de vinuri,   başii  de  tren  unguri,  neştiind  limba  poppra-   lăţirea  mătasei  în  trifoiuri  şi  luţernă, şi  urmă­
        a  propus  să  fie  scoase  dela  premiu  atari   ţîunii,  îşi  pot  împlini  numai  cu  greu  şi  cu   toarea  măsură:
                                                    mari  neplăceri,  slujbă  lor.  De  aceea  guvernul
        vinuri,  ca  unele  cărora  s’au  dat  nume  false,                                         Unde  stricăcioasa  buruiană  a  făcut  în
                                                    pare  a  face  un  pas  spre  îndreptarea  lucruri­
        nume  din  cele  mari  franceze,  pentru  a  do­                                       holdă  un  ochiu  galben,  stăpânul  trage  în
                                                    lor,  invitând  îndeosebi  tineri  croaţi  şi  şerbi
        bândi  poate  premii.                       să  primească  stipendiile,  să  se  pregătească  jurul  ei  un  şănţuleţ  rotund,  cu  gliile  căzute
             La  aceasta  „Rev.  Viticolă  şi  Horticolă11   pentru  posturile  dela  tren  în  ţara  lor  şi  să   în  lăuntru  şi  prin  asta  împedecă  întinderea
        din  Bucureşti,  care  crede  că  şi  multă  vinuri'   le  ocupe  apoi  ei  (avend  în  măsura  a  se  re­  mai  departe  a  blăstămatei  burueni.  Unii  pun
                                                    trage  cei  unguri  necunoscători ai limbii  popo­
        din  România  cad  sub  măsura  din  vorbă,  dă                                        apoi  pe  micul ostrov  păcătos  pae,  şi-’l  pîrlesc
                                                    rului).
        următoarea  lămurire:  Iubitorii  de  vinuri  no­  Să  însemneze  oare  aceasta  ceva?  Să   bine,  şi  la  primăvară  îl  vor  sămăna  de  nou
        bile  au  adus viţe „de Bordeaux1',  „de Medoc11,   fie  aceasta  un  bun  început  de  îndreptare  a   cu  sămânţă  curată.
        etc.  din  Franciâ  şi  au  prăsit  în  Ţară,  pro­  astorfel  de  stări  de  lucruri  pe  la  instituţii   -   *
        ducând  vin'  tot  aşa  de  excelent  ca  în  însăşi   publice,  cum  e  şi  trenul,  unde  până  azi  dăi-   Pătlăgele  roşii  conservate  întregi.
        patria  lui,  în  Francia. Fiind  din  cele  mai  no­  nuesc  în  acest  punct  stări  prea  nenaturale?  Acestea  se  conservă  foarte  bine  într’un
                                                         Pentru  Croaţia deja  dela  1  Septemvrie
        bile  vinuri  ale  Ţării,  a  fost  dus  şi  expus   a.  c.  să  dau  aceste  stipendii.  borcan  de  sticlă  umplut  până  sus  cu  apă
        în  exposiţie, j căci  deşi  i-s’a  lăsat  numele                                      sărată  şi  puţin  oţetită.
                                                                                                    Apa  trebue  să  fie  destul  de  sărată,,
        francez,  ca  amintire  a  originei  Iui,  el  e  vin   Vinul  italian.  Vinurile  italiene  au  în­  ast-fel  ca  un  ou  se  plutească  deasupra.
        român,  adecă  produs  al  Ţării,  —  deci  e   ceput  să  dee  de  gând şi vecinilor lor francezi.   Pătlăgeaua'trebue  să  fie  curată,  netedă,
        greşită  măsura propusă de  inspectorul francez,   Erau  ţeri  în  cari  vinurile  franceze  să  căutau   bine  desvoltată  şi  curăţită  de  coada  ei::
                                                    şi  treceau  mai  tare,  şi azi  vinurile  italiene au
        care  cere  ca  astfel  de  vinuri „cu nume  false11,                                  cum  ele  plutesc  în  borcane,  se  avem  grije  . ,.
                                                   ajuns  a  înlătura  pe  cele  franceze  ca  şi  pe
        să  nu  fie  premiate.                     altele  şi  a  fi  aproape  numai  ele  căutate.  Aşa   de  a  le  afunda  prin  mici  bucăţele  de  lemn,
                                                    erau  de  pildă  coloniile  indiene  a  Holandiei,   pentru  a  le  ţinea  la  fund.
                                                                                                    La  suprafaţa  borcanului  se  va  vărSa
             Moarte.  Rosalia  Iacob  n.  Suciu  din   de  unde  negustorii  de  vin  francezi  s’au  vă­  un  centimetru  sau  două  de  unt-de-lemn, care
        Cristior,  a  reposat  Joi  în  20  Iul.  n.  după  un   zut  de-odată  strîmtoraţi  şi  daţi  cu  totul  îna­  plutind,  va  împedeca  contactul  aerului  şi
                                                    poi  priri  cei  italieni.  Acum  producătorii  de
        morb  greu,  în  etate  abia  de  17  ani,  după  1                                    prin  urmare  fermentaţiunea.
                                                   vinuri  francezi  şi  negustorii  lor  de  vinuri,  de
        an  şi  10  luni  a  fericitei căsătorii, O  deplânge                                       Borcanele  cu  pătlăgele  roşu,  trebuesc
                                                   teamă  că  vor  păţi  peste  tot  locul  aşa,  au
        nemângăiatul  soţ  şi  o  copiliţă  orfană.  Fiei-   format  o  societate  anume,  peritru-ca  îm­  aşezate  la  un  loc  răcoros  uscat.  Dacă  lucrul
        ţărina  uşoară.                            preună  să  poată  întimpina  concurenţa  ita­  a  fost  făcut  cu  îngrijire,  pătlăgeaua  va  fi  tot
                                                                                               aşa  de  bună  ea  şi  când  ar  fi  proaspătă.
                                                    liană  pe  pieţele  de  vinuri.
                                                         Asemenea   mişcare   contra  vinurilor               .  .  .  *
             Exportul  Rusiei.  Anul  trecut  a  fost  aşa
                                                   italiene  să  simte  şi  la  noi  în  ţară,  unde  încă   Ingrăşarea  porcilor.
        an  slab  pentru  Rusia,  că  exportul  ei  (tri­  au  început  a  întră  în  măsură  mare.
        miterea  în  afară)  de  bucate,  a  scăzut  cu  preţ   Dar’  noi  ca  economi  Români,  ce vedem   Nu  e  tot  atât  de  îngraşi  porcul  în
        de  76  mii.  ruble  fată  de  anul  înaintaş.  în  istoria  asta?  Aceea,  că  în  vreme-ce  noi   vreme  lungă  ori  în scurtă. Grăbind îngrăsarea,
                                                   suntem  abia  la  a-b-c,  abia  începători  şi  în  nu  câştigi  numai  timp,  ci  şi  bani,  cruţând
   1   2   3   4   5   6   7   8