Page 7 - Bunul_Econom_1900_31
P. 7

Nr.  31                                              BU  NUL    ECONOM                                                 Pag-  7


       mult  din  cheltuelile  ce  le  ai  la  îngrăşarea   E  Ia  tot  caşul  una  din  cele  mai  fru­  nu-i  băiatul  Iui,  îl  asvârle  de  acolo  cu  atâta
       îndelungată.                                moase  ţinte,  ţinta  ce  d-şoara  Cioban şi-a ales   furie  pe  cel  ridicat,  că  nu  să  mai  alege  nici
            De  aceea  nu  suntem  de  părerea  celor   şi  s’a  străduit  să  o  atingă prin  opşorul d-sale,   pulbere  de  dînsul!
       ce  încep  îngrăşarea  porcilor  de  acum  de   dar’  în  acelaşi  timp  ţintă  grea,  aş  putea  zice   Apoi  Moş  Noroc  porneşte  mai  departe
       vara  pentru  Crăciun,  dându-le  tot  puţin-  I  plictisitoare.  E  însă  plictisitoare  numai  dacă   în  căutarea  pierdutului  copil...
       puţin de mâncare; mai bine mai  în  scurt,  dar’  i  scriitorul  ce  şi-o  alege  nu  are  sentimentul  şi
       atunci  hrăniţi  din greu.                  isteţimea de-a o desbrâca de monotonia şi sero-                 *
            Ce  produce  îngrăşarea  mai  repede?   sitatea  obositoare  a  unei  disertaţii  moralisă-   Intre  două  focuri.  Odată, aşa dela  beţie,
       Nutreţul  nici  prea  acru,  dar’  nici  prea  dulce,   toare,  a  o  feri  de  a  fi  simplă  predică  mo­  să  iau  la  batae  în  crâşma  unui  evreu  doi
       ci  acrişor.  Cucuruzul  produce  carne  multă  şi   rală.  D-şoara  Cioban  însă,  nu  poate  fi  în­  buclucaşi.  Unu  din  amândoi  trebuia  se  mă­
                                                   vinuită  de  acest  defect.  D-sa  a  avut  bunul   nânce chelfâneala. Cel  bătut, porneşte judecată
       gustoasă,  dar’  mai  ales  de-’I  amestecăm  cu
                                                 j  gust  a  da  lucrării  sale  o  formă  artistică,  îm  potriva  celuilalt,  jeluindu-se  cum  că  l-ar
       grumpene (spălate),  şi  puse se  fiarbă împreună,
       ear’  pe  când  încep  grumpenele  a  plesni,  !s   I  plăcută,  uşoară,  neobositoare,  ci  chiar  atrăgă-   fi  stâlcit  aşa  fără  nici  o  vină  şi  pune  martor
       zdrobim  şi  se face un  fel  de  cir  gros.  Putem   i  oare:  şi-a  ales  ca  mijloc  forma  epistolară:   pe  crâşmar.
       pune  şi  napi  de  nutreţ  ori  bostani  în  locul   Cartea  stă  din  12  scrisori  cătră felurite  eleve,   Da împricinatul, face  ce face, şi întâlneş e
                                                   Anicuţa,  Mărioara,  Silvia,  Leontina,  Aurora,  pe  jidan:
       cartofilor.  Aşa  apoi  îngrăşarea  se  face  mult
                                                 |  etc; în fiecare scrisoare tractând o temă anume:
       mai  repede  şi  carnea  mai  bună.                                                          —  Să  nu  cumva  se  mă  dai  de  gol, că
                                                 i  despre  religiune,  iubirea  de  neam,  econo-
            O  regulă:  In  cocină  să  ţinem  cât  să                                        te  pârjolesc  ca  pe  guzgani.
       poate  de  curat, şi aşternut  curat,  sbicit.  Face   !  mie,  lux,  răutate,  pretinie,  datorinţă,  demni-   Potrivnicii,  pe  de. altă parte,  îl  hotăreşte
                                                 i  tate,  fericire.  Precum  vedem  adecă,  teme
       bine  scopului.                                                                         să  spue  cum  a  văzut.
                                                 j  cari  luate  în  forma  comună  de  disertaţii
                                                                                                    —  Că  de  altfel,  ai  să  faci  Pastile  pe
                                                   asupra  acestor  însuşiri,  uşor  obosesc  ba  (pe
                   Convocare.                      unii)  plictisesc  chiar.  Se  fie  însă  încredinţat   coaste.
                                                   fiecine,  că  cetind  disertaţiile-scrisori   ale   Evreul  era  prins între  două  ghionturi şi
            Pentru  a  satisface îndatorirei  primite din   d-şoarei  Cioban,  nu  să  va  plictisi,  căci  pre­  n’avea  în cotro  mişca.  Când  la  termin,  jude­
                                                                                               cătorul  îl  întrebă:
       partea  înalt  Preasfinţiei  Sale  D-lui  Archie-   date  în  formă  de  scrisoare,  şi  aproape  fie­
       piscop  şi  Metropolit  loan  Mcţianu  sub  Nr.   care  ilustrată  prin  câte  o  istorioară,  legendă,   -—  Dumneata  ai  fost  faţă,  cine-o  dat
       6036.  Plen.  din  14  Iulie  a.  c.,  îmi  iau  voe  a  -poveste,  care  de  care  mai  potrivită  şi  poe­  întâiu?
       convoca  prin  aceasta  o  conferenţă  pe  Dumi­  tică,  dar’  marcând  bine  nobila  tendinţă,  —   —  întâiu?  —  Zeu  nu  ştiu,  n’am  văzut.
       necă  în  6jip  August  a.  c.  la  ora  i  p.  m.   după  fiecare  simţi  o  plăcere  în  suflet  şi  o   —  Ei,  nu  mai  umbla  aici  cu părtineala,
       la  băile  minerale  din  Feredenl  Geoagiuhti  adiere  a  vântului  bun,  a  vântului  nobil  ce   că  te  torn  la  dubă.
       (Fur do-gyogy).                  -          ţi-a  trecut  prin  inimă,  te  simţi  mai  pornit   —  întâiu !...
            Având  în  această  conferenţă a să statori   spre  bine,  mai  bun.  Am  putea  zice că  fiecare   Şi  jidanul  să  uită  cu  groază  la  cei  cu
       eventualele  sume  cu  cari  comunele bisericeşti   lucrare  e  o  mică  nuvelă,  mişcătoare  şi nobili-'  pricina:
       ar  contribui  la  dotaţiunea  protopresbiterului   sătoare.  Şi  nu  copilă  de  şcoală  să  fii,  ci   ----Amândoi  au  dat  întâiu!
       în  caSul  că  s’ar  susţinea  protopresbiteratul   bărbat,  şi  totuşi  ceteşti  bucuros  aceste
       Geoagiuhti, rog  pe.on.  Domni  preoţi  şi  mem­  „scrisori".     ,
       brii  comitetelor  parochiale,  a  participa  la   Recomandăm  cu  căldură  cartea, tuturor     Ştire  ultimă.
       această  importantă  conferenţă.            părinţilor  cari  ar  dori  să  pună  o  lectură   O  telegramă  trimisă  din  Viena
            Săcărâmb,  20  Iulie  v.  1900.        bună  în  mâna  fiicelor  lor.  Dee-le  cărticica   aduce  surprinzătoarea  ştire,  că  A.  S.
                       Cu  stimă                   d-şoarei  Cioban,  cea  sirguincioasă  ca  o  al­
                                                   bină,  carea  pe  lângă  chemare  de  profesoară  Cari  Ferdinand,  un  membru  al înal­
                             Alimpiu  Oprea,
                                                   cu  laudă  împlinită,  ne  mai  procură  şi bucurii   tei case  Domnitoare,  a fost  ucis ieri,
                               presbiter-capelân.
                                                   literare  în  frumoase  poesii  şi  în  cărţi  ca  cea   Joi,  în Viena,  probabil  tot  de ucigaşi
                                                   de  care  vorbim.  (A  se  cere la  Librăria Archi-   anarchişti.
               N O T IŢ Ă   L IT E R A R Ă         diecesană  în  Sibiiu,  „Scrisori  catră  eleve“  cu
                                                   1  Coroană  exemplarul).                        Ear’  în  Constantinopol  prin  pla­
                   Doue  cărţi  bune.                                                         cate  lipite  pe  zidurile  oraşului  se  face
            In  înpregiurările  noastre  literare  destul   „Ziua  Invierii‘i  se  poate căpăta  â  1  co­
       de  sărace,  a  Românilor  de  dincoace,  două   roană  plus  porto  şi  la  tipografia  «Minerva»   cunoscut,  că  în  curend  are  se  fie  ucis
       cărţi  au  eşit  de  curând  de  sub  tipar,  cari   în  Orăştie.  In  numărul  viitor  vom  descrie-o  şi  Sultanul  turcesc.
       sunt  menite a  ne  trezi  bucuria  literară  ador­  niţel.                   I.  M.
       mită:  e  una  cartea  d-şoarei  Măria  Cioban:                                                     Posta  Redacţfef.
       „Scrisori  cărtră  eleve'1,  şi  a  doua  traducerea
       d-lor  I.  Chendi  şi  C.  Sandu:  „Ziua  învierii"                                         Dlui  Nic.  Rom.  în  Paleş.  Am cercetat  expediţia
       de  II.  Ibsen.                                                                        şi  Vi-se  trimite  regulat.  Binevoiţi  a  recerca  posta  de
                                                       Legenda norocului.  Norocul este  un  moş
                           I                                                                  acolo  ca  se  ve  dee  foaia  numai  celor  trimişi  de
                                                  bătrân-bătrân,  c’un  singur  ochiu  în  creştetul   D.-V.  —  Nrii  27-28-29  vi-’i-am  trimis  de  nou.
                 „Scrisori  cătră  eleve“.
                                                  capului.                                         D-Sale  G.  Lazar  în  C.de-sus.  Ne cereţi  numerii
            Sîrguincioasa  d-şoară  Maria  Cioban,  o   Moş  Noroc  avea  şi  el,  biet,  un  copil   apăruţi  până  acuma.  De  când ?  dela  început  ori  dela
       fiică  mândră  a  Munţilor-Apuseni,  care  şi  în   voinic  şi  frumos  ca  un  leu  tinăr.  Odată,  nu   jumătatea  anului?  Dela  25  încoace  vi-’i-am  expedat.
       scrierile d-sale îşi accentuează cu drag originea   ştiu  cum  s’a  întâmplat,  şi-a  pierdut  băiatul.
       de  fiică  a  acelor legendari  Munţi,  profesoară   De  atunci  unchiaşul  aleargă  fără  preget,  prin
       la  prima  noastră  şcoală  superioară  de  fete,   lume,  căutându-şi  odorul  pretutindeni:  prin   Comitetul  de  redacţie:
       cea  din  Sibiiu,  —  ne-a  dat  în  cartea  numită   sate  şi  prin  oraşe,  prin  ape  şi  prin  codri.  In   Preşedinte:  Dr.  loan  Mihu.
       o  lucrare  originală  în  felul  său,  o  broşură   goana  lui  neîntreruptă,  orb  aşa  cum  este,
                                                                                                   Membrii:  D r. St.  Erdel)/i,  lo a n   M ih a iu
       în  care  sunt  adunate  într’un  bogat  snop   pune  mână  pe  câte  un  om  şi  crezând  că   D a n iil  D avid  şi  C onstantin  B aicu.
       spicele  cele  mai  frumoase  a  sfaturilor  bune   este  fiu-său,  începe  a’l  ridica  încet-încet,  îl
       ce  să  pot  da  copilelor  tinere,  dacă  vor  ca să   ridică  tot  mai  sus,  îl  ridică  mereu,  îl  ridică
                                                                                                 ' Proprietar - ed ito r:  I oan  M ihaiu
       devină  femei  virtuoase,  modeste,  bune,  leri-   într’una,  până  când  îl  aduce  în dreptul singu­
       citoare.                                   rului  său  ochiu  din  creştet;  când  a  văzut  că  Redactor  respons.:  I oan  M oţa
   2   3   4   5   6   7   8