Page 1 - Bunul_Econom_1900_39
P. 1
Anul I Orăştie, 23 Sept. v. (6 Oct. n.) 1900 Nr. 39
Bunul Econom
A B O N A M E N T E : j| O R G A N U L j I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |j „R euniunii econom ice în O răştie" ij se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mode ra te .
Pentru R o m â n i a .15 franci. A pare în fiecare Sâm bătă Abonamentele si inserţiunile. se plătesc înainte.
negoţ de pildă. «De nu ’mi-a învăţa i ca neam, ca biserică, ca tot, cum se
Stăruiri greşite. carte, îl dau la boltă»... Adecă la boltă spală un praf aşezat de volbura vremi-
dăm numai ce nu e bun de altceva. lor rele, pe trupul şi pe faţa bietului
Am întâlnit zilele astea un tiner Apoi aşa va fi şi «boltaşul». Un sfrîr- i drumar pe drumuri grele!
absolut de gimnasiu, fiiu din părinţi nariu şi-un vai de loc. Noi dimpotrivă Dar’ de vom abate şi pe cei cari*
ţărani, cari nu-’l pot sprigini decât cu zicem; daţi la prăvălie băieţii cei mai buni fiind, au aplicare spre aceste ca-
foarte-foarte puţin la şcoală. Dar’ prin ageri de minte, căci ei au se ţină pept ! riere, — slabă nădejde în toate pri-
vrednicia lui, luat la „masa studenţilor'* şi întrecere cu tovarăşi negustori cari I vintele!
(în Braşov), dând lecţii şi trăind „cum de cari mai isteţi, şi copii cu cap slab
am putut", a absolvat gimnasiul cu nu vor face lucru mare.
succes eminent. Tot aşa judecă oamenii noştri în A g r i c u l t u r a
L’am întrebat ce se face acum? ce priveşte pe tinerii de dat la teolo^
Calendar. ( Octomvrie).
— Singur nu ştiu. Mijloace de-a gie ori pedagogie, ca să se facă preoţi
sta prin oraşe mari la universitate, şi învăţători. Şi-apoi ajungi să zici că Acasă. Alege de prăsilă cu prilejul
culesului, tulei de cucuruz câl mai lungi şi
n’am, stipendiu n’am căpetat. «statul preoţesc e şa şi şa». Da, dacă groşi, înzestraţi peste tot cu boabe mari,
* — Vezi dle, în situaţia de azi, cu noi nu îndrumăm în el elementele cele grele, răscoapte; lăsaţi fiecărui tuleu 3—4
foi, cu cari apoi îi legaţi pe prăjini sau îi
viitorul ce azi îl au preoţii, şi în starea mai îngrijite. Deşi aceea o recunoaş împletiţi în cununi şi pentru o desăvîrşită
d-tale materială, eu cred că mai cu tem cu toţii, că ori-ce mişcare, cultu uscare şi bună păstrare îi puneţi în locuri
rând şi mai bine î-Ţi ajungeai norocul rală, economică, naţională, politică, de j sventate şi bine aerisate: pe sub streşinele
j caselor ş. a. 1.
intrând la teologie. Ai spese puţine, ori-ce natură, nu o putem duce deloc | Culegeţi şi căraţi cucuruzul peste zi
poţi căpăta şi un mic stipendiu. Dar’ înainte, de n ’om avea spriginul puter j şi-’l desfaceţi de foi sara şi dimineaţa. Foile
desfăcute de pe tuleii de cucuruz dau un
poate nu-’Ţi place »popia«. nic al preoţimii, învSţătorimii. Iată bun nutreţ pentru vite, îndeosebi pentru
străinii înţeleg aceasta, şi voesc să ne vacile cu lapte, de aceea cucuruzul e bine să
— Ba mie, drept se-’ţi spun, îmi
lipsească prin mijloace de cumpărare, se culeagă cu foaia.
place. M’am şi gândit mult la cariera Alegeţi cucuruzul necopt şi-’l întrebuin
de spriginul puternic al acestei clase
asta, şi nu ştiu de nu voiu ajunge tot ţaţi pe dată, dându-’l la vite şi rîmători;
preţioase! Şi de vor fi preoţii noştri dacă aţi avea mult astfel de cucuruz şi v’ar
la ea, dar’ cutări şi cutări (şi spune fi cu neputinţă se-’l uscaţi, îl puteţi mura,
tot «şa şi şa», să ştiţi că răuvoitorii
numele unor bărbaţi de mine mult sti păstrându-î ca nutreţ pentru vite pe timpul
noştri îşi vor ajunge scopul, dar'' de vom iernii. Mâncând mămăligă sau malaiu din cu
maţi, muncitori în câmpii culturii şi
ridica nivelul acestui stat preoţesc şi curuzul necopt, după ce acesta s’a încins şi
educaţiunii naţionale), m’au desmentat şi stricat, oamenii se bolnăvesc de Pellagra,
mereu, că pe la noi ar fi mare lipsă înveţâtoresc, mişcarea noastră în toate o boală din cele mai primejdioase; chiar
privinţele vom putea-o duce întreit măi şi animalele capătă deosebite boale, mâncând
de un advocat român, că azi sunt astfel de cucuruz.
cu succes înainte, decât altfel.
numai streini, şi că statul preoţesc e şa Neavend coşere anume sau nu îndeajuns
pentru păstrarea cucuruzului, puneţi-1 în
şi şa, şi m’au înduplecat se merg la Uitaţi-yă în biserica gr.-or. din pa
straturi' cât de subţiri pe podurile caselor şi
Pesta şi m’am înscris la jură, am chel trie. Un singur fiiu, genial i-a dat D-zeu ale grajdurilor, răscolindu-1 bărbăteşte cel
tuit vre-o 60 fi. adunaţi dela aceşti în veacul ce acum moare, pe' Marele puţin odată în fiecare săptămână.
Scoateţi crumpenele şi napii de nutreţ
binevoitori ai mei, şi după înscriere Şâguna, care, deşi cap luminat, nu s’a pe timp uscat şi, înainte de ce le-aţi pune
m’am întors acasă, să studiez privat, că dorit altfel de «domn», decât preot, spre păstrare în pivniţă sau în groapă, lăsaţi-
le să se sbicească în şură sau alt loc adă
acolo n’am cu ce me susţinea. deşi între împregiurări înmiit mai triste.
postit.
M’a mişcat şi în acelaşi timp su Şi ce a făcut acest singur fiiu genial al Răscoliţi cât de adeseori şi grăunţele
părat istoria tinărului. E student emi acestei biserici cu biserica sa ? Din praf de grâu, ş. a., adunate pentru păstrarea
peste iarnă.
nent, îi place preoţia, şi totuşi oameni şi prăpădenie, la lumină şi strălucire a Pe dată ce vă îngădue lucrările mai
binevoitori lui îl desmântă dela ea, în ridicat-o, din nimica, la comparativ grabnice, nu uitaţi a vă îngriji şi de tăină
tre altele şi pe cuvent că statul preo foarte mult! pentru timpul iernii.
Trecerea animalelor dela nutreţ verde
ţesc e şa şi şa, şi — se vede — potri Trimiteţi în statul preoţesc mii de la de cel uscat să se întâmple cu încetul;
trecerea repede poate fi primejdioasă. Nutriţi
vit numai pentru tinerii cari la alte ca capete vii, agere, cu studii mai înalte, regulat porcii puşi la îngrăşat.
riere n’ar face ispravă! şi nu numai biserica, ci poporul întreg, Dacă n’aţi avea îndestul material de
Eată o judecată, după părerea noa neamul, altfel şi înzecit se va ridica, şi aşternut, adunaţi frunze uscate.
stră, neiertat de greşită. E aceeaşi pă toată «sărăcia» şi ticăloşia de care ne In grădină. Culegeţi poamele fiind
sbicite de ploaie, brumă sau rouă, altfel
rere greşită, care o avem şi faţă de plângem, se va spăla de pe faţa noastră se putrezsc. Săpaţi şi gunoiţi locul menit
