Page 3 - Bunul_Econom_1900_39
P. 3
Nr. 39 - BUNUL ECONOM ________ Pag. 3
se câştigăm un vin bun; trebue se ale La pregătirea f vinului roşu nu e cari boaba de strugure să încapă să
gem strugurii, lucru cari se face în iertat să cruţăm puţina cheltuială ce o cadă. O atare ladă o poate face, pen
următorul mod mai simplu şi mai fără avem cu alegerea strugurilor, alegerea tru preţ mic, ori-care mâsar şi are
cheltuială: • să o facem negreşit, căci materia co însuşirea de preţ, că poate fi ţinută în
Punem în casa de stors o masă lorată a strugurilor , putreziţi este deja curat, nu să rugineşte ca cea de drot.
mai mare în 3 colţuri. în descompunere, şi aceasta strică şi Despoietoarea cea de drot să
materia ce dă coloarea din strugurii capătă gata, numai la aceea trebue să
Marginile mesei vor fi încungiu-
buni. E ştiut din păţanie, că din stru fim băgători de samă, că drotul să fie
rate cu o dungă (părcan), înalte de 25
guri negri daţi pe putrejune, nu va cositorit, căci altfel drotul de fer să cam
cm., ear’ colţurile se-’i fie rătezate
ieşi vin roşu cu faţă curată nici-odată, topeşte in acreala mustului şi vinul va
dând lăturici ca de 30 cm. lungi, formând
şi numai cu trudă grea de limpezire fi negrit.
3 deschizături (guri) în cele 3 colţuri
putem reda vinului faţa şi-’l putem In scopul desfacerii boabelor, tre
ale mesei. Sub fiecare deschizătură a
face bun. bue să descărcăm strugurii negri, cei
colţului să stee o bute pentru spriginirea
îndeplin copţi din botă de-adreptul pe
strugurilor ce-’i vom alege. Culegerea boabelor.
despoietoare, care să aşează pe două
Strugurii culeşi de-a valma din La strugurii albi nu să obicînueşte laţuri mai tari de-asupra buţii, şi stru
viie, îi vărsăm cu botele pe această decât la câteva soiuri, ca boabele să gurii atâta îi mişcăm în sus şi în jos,
masă, ear’ trei lucrători stând la cele fie culese (despoiate) de pe ciorchini, până le-au căzut boabele în bute. Boa
3 colţuri ale mesei vor alege strugurii — la facerea vinului roşu însă, e de bele desfăcute astfel de pe cotoare,
în 3 părţi. Unul alege numai strugurii lipsă această despoiare a boabelor de vor fi puse şi ele în saci şi aşa stoarse,
necopţi şi-’i bagă în butea dela colţul pe cotoare, dacă e ca să dobândim sau măcinate în zdrobitorul de struguri
Iui, altul pe cei copţi, punendu-’i în un vin de calitate bună, corăspunzător cum s’a descris mai sus.
butea sa, şi al treilea pe cei înfloriţi gustului de azi, şi mai puţin acriu.
(Va urma.)
şi putreziţi în a sa. Strugurii astfel Pentru desfacerea boabeler de pe
aleşi îi zdrobim deosebit şi-’i stoarcem cotoarele de struguri s’au fabricat S t u p ă r i t
deosebit. pân’acuma mai multe feluri de instru
In chipul acesta dobândim trei mente, dar’ la toată întâmplarea cea Calendar. (Octomvrie)■
feluri de vin: un vin de întâiul rang mai ieftină şi mai nimerită e despoe- In stupină. Rătezaţi cam de o
palmă fagurii din eoşniţele de nuiele,
pentru friptură, un vin de masă niţel toarea făcută în formă de ladă din la
ce sunt pline până la poliţă. Lasă
cam acriu, ear’ din cei înfloriţi, după ţuri subţiri, sau grătariul făcut din urdinişele neîntrerupt deschise, ca
albinele să sboare în zilele frumoase.
o curăţire a mucegaiului, tot putem drot alb.
Dacă n’ai fi strimtaţ urdinişeţe şi
dobândi un vin de-aşa. Despoitorul de lemn e o ladă de n’ai fi lipit eoşniţele de-arîndul, şi
Putem folosi pentru alegere şi o lemn scundă în păreţi, în patru colţuri, mai cu samă de jur-împrejur unde să
ating cu poliţa stupinei, să nu mai
masă numai cu 2 capete, dacă alegem de 1 '/a metru lungă şi 80 cm. lată, amâni acum. Imblojiţi eoşniţele cât
strugurii numai în două părţi, în buni al cărei fund să fie alcătuit din laţuri de timpuriu cu haine mai slabe, cu
sucituri de paie, sau măcar aşezaţi
şi răi. (Vom pune atunci pe cei ne subţiri în aşa chip, că la încrucişarea câte o coşniţă goală (de nuiele) peste
copţi cu cei putreziţi la un loc). laţurilor să remână deschizături, prin fiecare coşniţă cu albine. Chiar şi
Şi drăcoasele se reped la el. aşa, bine că n’a dat D-zeu să mă schilodesc — Serba, neâ Chivule, Serba!
mai răul* Nea Chivu îşi scoate flueru din brâu
— Staţi, cânt, staţi!
Şi când îl întreba cineva: »da cum ai şi-i zice. Fetele şi băeţii se fac roată împre
Nea Chivu era flăcău bătrân, ei, ăi de
învăţat să cânţi cu flueru, nea Chivule?* Răs jurul lui, da George a lui Dinu îi dă cu gura :
sama lui aveau copii de opt zece, ani, da el
pundea liniştit: Şi la dreapta, măi!.j. una, două, trei!
n’a avut noroc să se însoare, nu ştia nici el, Şi la stânga măi!... una, două, trei!...
----Ei, asta a fost mai uşor, începusem
de ce n’a avut lipiciu, că de, slavă Domnu
să mă duc şi eu ta marne, da băeţii mă luau — Alta 1 Zi alta, nea Chivule.
lui, tocmai urit nu e, sărac nu e, iacă neno
la goană şi feu mă ascundeam în câte un — Măi băeţi, eu zic s’o lăsăm. Ce
rocul a căzut pe el. Era mic, un copil, ca
şanţ şi ascultam la ei. Ce, eram mic pe-atunci, dracu, numai voi să jucaţi? Sunt lăutaru
toţii copiii, s’a dus şi el să fure prune dela
se luau de mână băeţii şi fetele şi unu cânta vostru?
o afurisită de babă, şi ceasu reu, când e se din gură şi jucau cu toţii. Da ştiam şi eu — Aşa, nea Chivule? bine, să ţii minte,
se întâmple omului, se întâmplă, că aşa vrea
să cânt din gură, când mă duceam Ia horă aveam de gând să-ţi ghicesc, după-ce s’o
D-zeu. S’a suit în pom, a cules câteva prune,
în sat, băgăm de seamă cum cântau lăutarii strica hora, da acuma nu-ţi mai ghicesc!
s’a mutat pe altă cracă, pe urmă pe una
şi cântam în gând după ei, pe urmă flue- Aidi, nea Chivule, zi hora, zi nea Chivule I
mai subţire şi mai în vîrf şi poate pîrdalni-
ram şi, când mă duceam acasă, nu mai îmi Si nea Chivu n’are ce să facă. Stanca
. -
»
cele de prune din sîn au atârnat greu, ori tăcea gura. Intr’o zi ne-am dus la tîrg şi lui Rădilă are ochi căprii şi când se roagă
el s’a isbit de vre-o ramură, că tocmai când m’am rugat de tata de mi-a cumpărat un ea, el par’câ nici nu poate s’o privească în
se gătea să se dea jos, iacă-tă baba, şi cum
fluer. Atunci a mers mai lesne, cum auzeam faţă, da nu poate să zică nici: >nu mai cânt*,
şi-o fi perdut cumpătu, cum s’o fi întâmplat, un cântec nou, mă duceam fuga acasă şi-l par’că-i încleştează D-zeu gura.
nici el nu ştie, s’a rupt craca şi a căzut toc
încercam >şi eu, şi, până nu-1 cântam bine de — Iacă o cânt şi pe asta, da să ştiţi
mai din vîrlu pomului, şi atâta i-a fost.. De- tot, nu-1 lăsam- Intr’un an, doi, am învăţat că e cea din urmă. Şi nea Chivu ridică fru
atunci a rămas cu un picior mai scurt. toate cântecele din sat şi într’o zi m’am ru mos flueru la gută, îşi potriveşte degetele
Şi de câte-ori povesteşte nea Chivu de gat de un băiat să mă ia şi pe mine la pe găuri, se înţepeneşte în picioare, şe uită
ce-a rămas şchiop, i-se umple ochii de la- mame, şi dacă le-am cântat din fluer, m’au în toate părţile şi începe. Fetele şi flăcăii
crămi, da pe urmă tot el începe să rîdă: primit şi pe mine şi de-atunci am cântat se iau de mână şi tropăe după fluer, da
»da ce, asta nu-i nimic, par’că numai eu sunt mereu.... George îi dă mereu cu gura: '
