Page 4 - Bunul_Econom_1900_39
P. 4
Pag. 4 BU NU L E C O N O M Nr. 39
numai aşa albinele iernează mai bine, loan I. Heljiu, Nicolae Albu, loan Câmpean Octomvrie şi ţine până în ajunul în
ca dacă coşniţa ar fi cu totul desco şi Nicolae Presăcan.
perită. Presăraţi cenuşe împrejurul La exposiţie vor fi admise vitele locui gheţului .
coşniţelor de nuiele. In pământurile calde, uscăcioase
torilor din următoarele comune aparţinătoare
Scoateţi fagurii din despărţă şi adăpostite, pomii se vor sădi în
mântul de miere al coşniţelor mobile, cercului pretorial al Mercurei: Mercurea, totdeauna de cu toamnă. Sădirea de
şi întocmiţi pentru iernat fagurii din Poiana, Rod, Dobârca, Apoldul-de-sus şi de
despărţământul de clocit. Grijiţi, ca jos, Ludoş, Gârbova, Reciu şi Cărpeniş. cu toamnă e folositoare în multe pri
îndată sub poliţa coşmţei se fie fa Pentru compunerea juriului s’au propus vinţe, şi anume: apa de ploae şi de
guri cu miere astupată. Despărţă din Mercurea 5 persoane, din Apoldul-de-sus
mântul de miere umpleţi-’l cu paie zăpadă face de se umple cu ţerînă lo
curate, bine uscate sau cu făşii ră 3 persoane, din Ludoş 3 persoane etc. etc. cul gol de printre rădăcini; atât toamna
mase din oblitul scândurilor. Comitetul arangiator local, ce este a se cât şi primăvara de timpuriu se ivesc
Adunaţi de pe câmp un fel de întregi ulterior cu câte 2—3 fruntaşi din
scăieţi aproape întocmai ca porcii fiecare comună admisă, â luat angajamentul nenumărate rădăcini firoase, cari mijlo
de turbare, şi puneţi-i împrejurul de a lucra din răsputeri, ca exposiţia din cesc prinderea şi nutrirea pomului; ge
coşniţelor. In aceşti scăieţi şoarecii Mercurea să nu rămână întru nimic îndărătul rul înfenează pământul de pe deasupra,
se înţeapă şi ei se feresc de coşniţe.
celor anterioare arangiate de harnica noastră înlesnind nutrirea pomului; cu prilejul
Reuniune economică. sâditului, rădăcinile nu sunt expuse
Un econom.
Dela Reuniunea rom. de agricul atât de tare uscăciunii ca primăvara,
tură din corn. Sibiiului. Rugare cătră membri Reun. rom. de ear’ economul are timp mai mult pen
agricultră din comit. Sibiiului. D-nii Dem. tru săvîrşirea acestui lucru.
Comşa, preşedinte al „Reuniunii rom. agr. In pământurile reci, cleioase, umede
E x p o siţie de vite în M ercurea.
din corn. Sibiiului'1 şi Victor Tordăşian se şi expuse îngheţului până la mare adân
In conformitate cu programul de lucru, cretar, adresează cătră membri acelei Reu cime, şi unde de regulă bat vânturi
stabilit de comitetul central al „Reuniunii niuni rugarea, să binevoiească a-’şi plăti
romane de agricultură din comitatul Sibiiuu, taxele pe anul de faţă, şi fac apel cătră aspre, săditul se amână până în pri
pentru arangiarea exposiţiei de vite împreu membri să-’şi plătească acele taxe cu atât măvară. Dar’'şi în aceste împrejurări
nată cu distribuire de premii în bani, pentru mai vârtos, că Reuniunea să susţine aproape lucrarea pământului şi peste tot pregă
a. c. s’a ales opidul nostru Mercurea. In numai din venitul acelor taxe şi din acelea tirea lui pentru sădirea pomilor se face
acest respect părintele prOtopresbiter dl loan face tot: împarte felurite seminţe gratuite, de cu toamnă sau cel puţin iarna. In
Droc, însărcinat din partea comitetului cen câte un exemplar două de viţele de soiu
tre aceste lucrări se numără: rigolarea,
tral al Reuniunii noastre agricole cu organi- nobil, oi, berbeci, de .prăsită, şi alte lucruri
facerea găurilor, gunoirea, ş. a.
sarea afacerilor ţinătoare de exposiţie, a con spre binele poporului econom.
vocat pe 8/21 Septemvrie c. o conferenţă a Pentru mai uşoară încassare, chitanţele
fruntaşilor economi şi inteligenţi din loc şi de membri sunt depus.e la pretorii din Şibiiu,
comunele vecine, cărora supunând afacerea, Sălişte, Mercurea, Sebeş şi Nocrichiu, şi mem Ceroaţi-ve odată norocul!
au luat următoarele hotârîri: brii sunt rugaţi a le scoate când li se vor
Exposiţia să se ţină la 4 Noemvrie n. presenta. Sibiiti, Oct. ipoo.
c. pe locul numit »tîrgul de vite» sau la cas Sfătuind pe iubiţii noştri cetitori să-’şi
de timp nefavorabil sub şoprul dela ospătăria P cerce odată norocul, nu avem de gând să-'i
>La pomul verde*. Pentru pregătirea tuturor O M Ă R I T trimitem la cutare păscâlitor, de cari, de
lucrurilor s’a constituit un comitet aranjator altfel, se află în toate părţile.
Sădirea pomilor.
local, consistător din domnii: I. Droc, proto Nu! La cercarea norocului pe calea
presbiter, totodată president; Nicolae Simu- Atât pădureţii cât şi altoii pot fi aceasta nu sfătuim pe nimenea. Dim po_
lescu, înv., totodată secretar; George Muntean, strămutaţi toamna sau primăvara. Stră trivâ.
Daniil Stroia, loan Nicoară, loan Dăian, mutarea de cu toamnă se începe din Şi dacă totuşi zicem „cerc a ţ i - o d a t ă
Sus, sus, sus şi alta ’n loc mititeluţe şi pe de-asupra petele alea negrile, — Ei, cum Stanco, gărgăriţele nu mint
Zi eu foc 1 le vezi? nu-i aşa că sunt multe de tot? nici-odată ?
Foaie verde de cicoară, — Nu, zău; uite, încotro sboară ele, e
Zi me!„, In vremea asta nea Chivu ar fi putut ştiut, par’că e voia lui D-zeu.
De-aş mai trăi pan’ la vară, spune petele din ochii Stancăi, pe care le
Zi mei... vedea mai bine decât pe ale gărgăriţei. —- Ce rău îmi pare, făcu Ilinca, cine o
să ne mai cânte?
— Petele astea sunt satele, în care
Ţine-aci! sus me! — Lasă, par’că însurat nu viu eu, viu
poate să se însoare un flăcău, după-cum vrea
gărgăriţa, să vezi! zău! să nu vă fie de aea. Am să vă cânt
S’a stricat hora. Stanca-1 ia de mână Stanca aşază gărgăriţa pe dosul palmei atunci mai bine.
pe nea Chivu. şi începe: — Ii mai tragem una băeţi ? Ai încă
una, c’o se înceapă hora în sat. Zi ţigăneasca,
— Ia vino ’ncoa să-ţi ghicesc norocul. «Gărgăriţă, nea Chivule.
Şi nea ChivU tremură, par’c’ar fi bolnav de Mărgărită
friguri, şi merge ca un copil. Incotro-’i sbura, Da nea Chivu, era aşa de vesel, că nu
Inţr’acolo m’oi însura». ştia ce face. Rămăsese de lemn, cu ochii
— Aidi, aidi. Uite, vezi ? am prins o spre locul unde sburase gărgăriţa. O fi min
gărgăriţă. Stanca se pune jos pe iarbă. Toate Şi zice aşa de 3-ori, şi gărgăriţa sboară, ţit? Cine se fie de-aici din sat? Ce bine ar
fetele şi flăcăii se fac roată împrejurul ei. Şi ear’ fetele şi băefii bat din palme.
fi să isprăvească şi el odată viaţa asta, să
ea, ca o ţigancă cu ghiOcu începe: — Ei vedeţi, spre satu nost, de-aici o scape de glumele copiilor. Om în toată firea,
— Uită-te bine la gărgăriţă, nea Chi- să iei fata, aici o să te însori. Să ştii că ea se potriveşte el cu copiii?
vule. Stanca o ia în vîrful degetelor şi i-o nu minte. Aşa s’a întâmplat şi cu Mitu al — Da ia lasă odată gândurile, nea
arată. Voicăi şi cu Radu al Neagâi. Eu le-am ghîcit.
Chivule, ce dracu, te-a prostit o gărgăriţă?
— Na, aci e gura; uită-te picioruşele Nea Chivu doar’ atâta a făcut: Zi ţigăneasca aea!
ce mici sunt, ce subţirele. Are aripioare mici, — De una-i bine, că o să fie din sat. A zis-o nea Chivu, da niei-odată n’a
