Page 6 - Bunul_Econom_1900_39
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECO N OM Nr. 39
Vitele, deşi in ajunul iernii, s’au ţinut la Pr. 0. Sa Părintele Vasile Mangra a ajutoare. Creştineasca faptă e mai-presus de
preţ aproape ca in primăvară şi vară. S’a mers la Oradea-mare în 29 Sept. n. şi şi-a ori-ce laudă.
dovedit şi aci şi de data asta, că vitele sunt ocupat noua demnitate de Vicar episcopesc, Estan comitetul numitei Reuniuni face
bapi, şi încă frumoşi bani, pentru cei-ce le cap al consistoriului din Orade. A fost fru . nou apel de pe-acum cătră inimile milostive,
ştiu ţinea. Cele de soiu au trecut, ca pretu- mos sărbătorit şi în Arad la plecare şi în sâ-’i dăruiască care ce poate pentru-ca în
tindenea, ca pânea cea bunii,, şi s'au plătit Orade la sosire. Ajute-i D-zeu ca lucruri Ajunul Naşterii Domnului se impărţască în
întreit ca cele de soiu slab. bune se îndeplinească pentru biserică şi na chip sărbătoresc între săraci. Sa constituit
Lucru cuminte fac cei-ce îşi întocmesc ţiune în noua sa demnitate. şi un comitet anume pentru adunare, comitet
azi gospodăria aşa, ca în aceea vitele să aibă format din dame din corul Reuniunii sodahlor.
loc de frunte, căci ele se plătesc azi mai
Culesul viilor în România s’a şi început jR eu n iu n e de în m o rm â n ta re în
bine ca de pildă cultivarea bucatelor, pe
în unele părţi. De altfel starea viilor, după C âstâu. Dl preot Niculau Andrei din Căs-
cari adesea nu le putem vinde cu preţuri
„Revista Viticolă11 e următoarea: In Mehedinţi tău, a poftit pe mâne acolo pe dnii Ioan
mai de aşa, ani de zile, cum o păţim acum
viţelor indigene le-au căzut ioilc şi nu să Moţa şi Ioan Branga, secretarul şi cassarul
acuşi de 2 ani.
pot coace strugurii, viţele altoite şi stropite Reuniunii române de înmormântare din Orăş-
Târgul slobod încă a fost mai bun ca sunt frumoase, tăgâduesc roadă bună. In tie, ca să ţină o adunare de constituire a
cel din vară.
Dolj mijlociu. La Dragăşani încă a stricat unei Reuniuni de înmormântare în Câstău.
peronospora unde n’au stropit. La Odobeşti Aflăm că va fi de faţă şi dl preot Ilie Po-
Cu putinţă? „Gazeta Transilva
niei" de Vineri are din Francfurt urmă încă mijlociu. Ca mulţime, roada ăstui an povici din Sibişel, căci şi din Sibişel vor în
dă mai mult ca anul trecut, dar’ ca bunătate,
toarea telegramă sensaţională: tră membri în Reuniunea din Căstău.
mult mai slab.
Francfurt a. Main, 4 Oc tom vrie. Pe la noi viile sunt frumoase unde au „După comasare*1. Broşura plină de
bogate poveţe practice pentru economii noş
Contra Reginei României, care se află fost stropite contra peronosporei. Strugurii
tri, mai ales în moşiile unde s’a făcut coma
la rudele sale la Segenhaus, doi anar- buni şi frumoşi. Unde n’au stropit, e sub
sare, broşură întocmită de dl Isidor Blaga>
chişti români (?) au plănuit un atentat. mijlociu. Pe la Pianuri spun că n’au avut — să află de vânzare la Reuniunea eco
Poliţia aflând despre aceasta a împe- nici de 10 ani aşa roadă frumoasă şî viile nomică din Orăştie, sau la administraţia foii
verzi codru. La' Chimindia unde n’au stropit,
decat atentatul. Anarchiştilor le succese noastre. 20 cr. exemplarul.
spun că viile sunt roşii pîrlite.
a să face nevăzuţi. Regina s’a întors
Domnii abonaţi cari nn şi-au ronoit abo
îndată in România. namentul pe jumătatea a doua a anului, cum
Plan ucigaş la viaţa Ţarului, La sfin
şi cei cari ne datoresc dela începutul anu
ţirea unei biserici noue din oraşul rusesc
P rea iu te se trag p lu m b ii! La Varskoje-Selo avea să ia parte şi Ţarul Ni- lui, — sunt stăruitor rugaţi să binevoxască
Corneareva (în com. Caraş-Severin) se face a ne trimite de grab abonamentul.
colae II., împreună cu familia sa. înainte de
măsurarea izlazurilor. Trebue să se dove
sfinţire însă s’a descoperit un groaznic com
dească cine cât a cuprins prin vremuri din
plot în contra vieţii Ţarului. Sub fundamen întrebări —
izlazurile săteşti, şi dovedindli-se, părţile ră
tul biserici adecă, socialişti poloni în tovără
mân ale acelora ce le-au cuprins, dar’ trebue şi Răspunsuri.
şie cu anarchiştii, au îngrămădit mulţime de
să le răscumpere dela comună, a căreia au
dinamită, voind si arunce în aier întreaga întrebare. Doresc şă-’mi plantez 100
fost. La această măsurare şi cercetare, popo
biserică, tocmai în timpul când avea se fie până în 150 frăgari (duzi) albi, „morus alba11.
rul făcând, cum el face, vuet, sgomot, gură, întrînsa Ţarul cu familia şi cu membrii Aş voi să fie ceva mai măricei, de 2—3 me
gendarmii au tras săptămâna asta cu plumbi guvernului rusesc. Planul a fost însă des tri înalţi. De unde aş putea să procur şi cu.
în el, omorînd îndată pe trei oameni şi ră coperit la vreme şi astfel nenorocirea a fost ce preţ? Şi când ar fi mai potrivit să-’i plan
nind pe alţii! înlăturată/ L’a descoperit inspectorul de clă tez, acum toamna ori primăvara?
Prea se repetă des aceste crunte măce Abonent 438. I. B. preot.
dire Schausberger, care însă a fost ucis
luri, mai nu trece an să nu să tragă undeva Trimiţând noi această întrebare iflembrul ui în.
îndată de complotişti!
gloanţe în-poporul nostru cu atâta uşurinţă Comitetul Reuniunii noastre economice, d-lui I.
Fleşeriu, înv. în Romos, d-sa trimite următorul răs
Dl Dr. Aurel Vlad îşi vesteşte deschi-' Şcoală de olărie măiastră în România. puns şi sfat:
derea cancelariei âdvocaţială în Deva prin In oraşul Tîrgu-Jiu, s’a înfiinţat cu ajutorul Răspuns. Eu am frăgari cu miile,
următorul anunţ; Prea Stimate Domnule, ministerului instrucţiunii publice o şcoală de plantaţi şi pentru mine şi pentru vîn-
am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că în „arta ceramică14 (olărie măiastră, porţelănăriă, zare. La plantare însă âm mestecat pe
1 Octomvrie n. a. c. mi-am deschis cancelaria pictură şi sculptură). Şcoala va cuprinde cei albi, cu roşii şi negri, şi acum nu
advocaţială în Deva, strada principală Nr. 38 două secţiuni: a) secţia elementară, b) secţia mai vara îi mai cunosc, după roadă-
(FOutcza), între şcoalele reale şi palatul co- artistică. In cea dintâiu să primesc şcolari Dacă întrebătorul voieşte să aibă fră-
mitatens. Deva, Octomvrie 1900. Cu deosebită absolvenţi ai şcolei primare, precum şi cu garii poate pentru cultivarea vermilor
stimă Dr. Aurel Vlad. una sau două clase secundare. In secţia de mătasă, îi recomand să iee de orişi
artistică să primesc numai absolvenţi a 4 care, toţi sunt la fel buni pentru acest
Limba română în şcoala de cădeţi. Mi clase secundare şi excepţional cu 3 clase scop. Am frăgari de câte 3 ani, cu co
nistrul comun de răsboiu a rînduit, ca cu secundare, elevi, cari posed un talent vădit roană deja desvoltată şi fără coroană.
Începerea anului şcolar de faţă, propunerea ia desemn. Cursul secţiei elementare va dura Am apoi de 5—6 ani, cu coroană:
limbii române să fie obligătoare în şcoala 3 ani, al celei artistice 2—3 ani. binişor desvoltată, de 2—3 metri nalţi*
militară de cădeţi din Cameniţ (în Slavonia), şi de 2—4 cm. diametru (grosime).
pentru toţi elevii din această şcoală, încredin Pentru Săraci. Comitetul Reuniunii me Preţul nu-’l pot spune, până voiu
ţând propunerea acestui studiu profesorului seriaşilor români din Şibiiu, Ia iniţiativa preşe şti că-’i duce cumpărătoru însuşi
dela numita şcoală, dlui căpitan Ioan Voicu, dintelui său dl Victor Tordăşianu, a început de aci ori, fiind de departe, am să-’i
român din Gurarlu. Şcoala de cădeţi din în anul trecut să adune tot felul de daruri, pachetez şi expedez eu?
Cameniţ, este singura şcolă militară din bani, haine, Încălţăminte, de ale mâncării, Ii recomand ca acum toamna nu
monarchie, unde limba noastră se propune etc. şi adunând la un loc pe săracii din loc, mai să facă gropile, ear’ plantarea,
ca obligată, căci dela 1894 era scoasă din să le impărţască ca ajutoare de Crăciun, la însăşi să o tacă la primăvară.
şcoalele militare. care ce să mai potrivia. A împărtăşit peste Ioan Fleşeriu, înv.
300 de copii, văduve şi bărbaţi lipsiţi, cu
