Page 5 - Bunul_Econom_1900_39
P. 5
Nr. 39 BUNUL ECONOM Pag. 5
noroculN — o facem din două pricini şi Locul pentru facerea acestei case este fără de adus (din care preţ sa îngă
■ folositoare, şi bune, şi lăudate. şi cumpărat, şi o parte mai mică din banii duit Reuniunii noastre 20% şi se va
Intâiu, pentru-că prin cercarea norocu trebuincioşi pentru zidirea ei s’au adunat. lăsa şi altor membri ai ei cari vor pro
lui, de care voim să vă vorbim, ajutaţi, Partea cea mai mare însă a sumei trebuin cura prin Reuniune).
■poate o singură dată în vieaţă, şi numai cu cioase este de a se aduna acum cu prilejul Membrii noştri economi din loc ca
o sumă neînsemnată, un lucru din cete mat acestei loterii — şi de aici înainte, pe şi din comunele vecine, pot folosi ma
•bune pentru neamul nostru românesc. A doua, viitor. şina pe lângă o taxă mică la zi, şi fo-
,pentru-câ cu acest mic ajutor, unul şi altul Ţinta este frumoasă şi vrednică de losindu-o îi vor vedea foloasele şi sun
va avea putinţa si câştige lucruri de spriginul tuturor Românilor. De aceea îndem tem siguri că în viitor nu-’şi vor mai
mare preţ. năm pe cetitorii acestei foi să trimită fără sămăna grâul decât cu maşina!
Iată de ce adecă e vorba: La 20 Oc. amânare câte o coroană sau cine poate mai Asemenea se dă în folosinţă grapa
tomvrie anul de ţaţă, adecă abia peste 2 multe, Ia: B iro u l A so c ia ţiu n ii în S i de lanţ şi ghilăul de fenaţe, pentru gră-
săptămâni, ,să vor trage la sorţi în Sibiiu b iiu , (N ayy-Szeben) strada Morii Nr. 8, pare şi ghiluire acum în toamnă, după
'219 câştiguri, şi anume: şi vor primi îndată de fiecare coroană câte gătatul cu celalalt lucru de câmp.
1 câştig în preţ de 10 mii coroane, un Los al loteriei Casei Naţionale. Ca se
1 „ 3 nu se-facă greşeli, trebue scris acurat nu Un fa p t caracteristic. Comanda
2 câş 1000 cor.= 2 mele trimiţătorului, al comunei din care e divisei de honvezi din Cluj trimisese Reuniu
5 500 „ = 2 500 şi posta din urmă (aceasta şi ungureşte). nii noastre economice o publicaţiune pe
10 „ 200 „ = 2 „ După tragerea loteriei în 20 Octomvrie care Reuniunea să o facă cunoscută în cer
10 „ 100 „ 1 miie se vor publica în toate gazetele numerii curile sale, că adecă la 8 Octomvrie va fi în
20 ,, 75 „ = 1 500 losurilor cari au câştigat, prin urmare şi în Sibiiu licitaţie pentru liferarea de pâne şi
"20 „ 50 „ = 1 foaia aceasta, ca cei norocoşi să-’şi poată oves pentru honvezimea ardeleană pe un an
50 „ 20 „ = 1 ridica fără amânare câştigurile. de zile.
100 „ 10 „ • 1 Rugăm totodată se îndemnaţi şi pe Ear’ acum după 2 săptămâni aceeaşi
în total 2IQ câştiguri în preţ de 25 mii i alţii a cumpăra bilete dela loteria din vorbă. comandă honvezească trimite Reuniunii noas
1coroane. tre o înştinţare nouă, cu rugarea ca să o
P r ie tin u l Sătenilor.
Acum cel-ce cumpără fără amânare, facă cunoscută în cercurile sale, că anume,
;fie şi numai un los, adecă un bilet de lote licitaţia aceea nu să va ţinea în ziua pusă
rie, ce costă 1 coroană, i-se dă putinţa să întâi, ci să amână pe ziua de 10 Octonvrie
câştige scumpeturi în preţuri mari. Ş t i r i d e t o t f e l u l şi asta pentru cuvânt că 8 Octomvrie n.
Ear’ la întâmplare, că cutăruia nu i-ar’ este sărbătoare jidovească („Sucot 1.“)' şi 9
■suride „norocul11, poate avea fără îndoială o Maşină de semenat grâu. Octomvrie asemenea („Sucot II.1'), şi de
frumoasă mângâiere, că cu coroana dată „Reuniunea economică dela Orăştie11, aceea licitaţia să amână pe 10 Octomvrie n.l
ajută îndeplinirea unui lucru măreţ şi folo tinzend a arăta economilor noştri calea E clasică această amânare a generalu
sitor, menit se fie mărturiet ^ vretnilor viitoare pe care pot ajunge la mai frumoase lui honvezesc Palkovics, şi noi o aducem la
despre vrednicia şi iubirea de jertfire a Ro roade cu economia lor, după-ce în cunoştinţă mai mult ca nin curiosum şi un
mânilor de azi. toamnă şi-a procurat o grapă de lanţ semn al vremilor! Dar’ în acelaşi timp ca un
Să ştie doar’ că este pusă la cale fa pentru fenaţe şi un ghilău de oblit fe- lucru, din care noi am putea scoate zeci de
cerea unei Case Naţionale a tuturor Români n aţele, — acum de o septemână şi-a învăţături, cum să ne ţinem şi noi sărbătorile
lor, o casă care aşa cum e plănuită aproape adus şi o maşină de sămănat grâu, de şi să facem şi pe alţii să le ţină, şi că ce
toate naţiile o au, numai nouă ne lipseşte. care în Orăştie abia mai are una to însemnează a fi stăpân d. e. pe negoţ, cum
In această casă se vor păstra toate vărăşia agricolă săsască, dar’ de care Evreii sunt, prin marea lor sîrguinţă.
obiectele sau lucrurile de însemnătate, ce Românii noştri n’au avut de unde fo
mi-au rămas dela înaintaşii noştri, şi cari le losi. Maşina e din fabrica vieneză de Tergul de vite ţinut la Orăştie înaintea
Trom lăsa noi şi urmaşii noştri pe sama bun renume Hofther şi Schrantz (de- celui slobod (de Joi în 4 Oct.) a fost bine
viitorimii. positul din Pesta), costă 450 coroane cercetat şi de vânzători dar’ şi de cumpărători.
cântat aşa rău ca atunci; par’că-i lua D-zeu de ce te-i fi supărat? Uite zău, gărgăriţa Foae verde trei lămâi,
minţile, îi amorţea degetele, că nu putea să spune în totdeauna drept.... Şi pe urmă să-ţi Du-te dor unde te mâi:
le pue şi să le ridice repede de pe găurile mai spun una: le eşti drag fetelor, care es La neică sub căpătâi,
fluerului. la marne: ce s’ar face ele fără d-ta? Lasă, Când s’o’ntoarce să-’l glodească,
D-zeu are grije de toţi.... (Va urma). La mine se se gândească.
Odată se rupe hora. Fetele şi flăcăii o
iau la fugă spre sat, ca un cârd de ciori, Şi de fai găsi călare,
Să-’i spui;că sunt fată mare;
când e aproape se vină o furtună. CÂNTECE DIN OLTENIA
De l’ai găsi adormit,
Nea Chivu rămâne in urmă, merge în
Foae verde peliniţă, Să-’i spui că m’am logodit;
cet cu gândurile împrăştiate. Nimeni nu se
Cuculeţ de poeniţă, De l’ai găsi bând la masă,
■gândeşte la el, doar drăcoaica de Stanca
Sai de spune lui Ioniţă, Să-’i spui că eu sunt mireasă.
rămâne în urmă, aşa doar să mai glumească
Să vie să-’i dau guriţă,
cu el.
Că de când nu i-am mai dat, Foae verde bob-orez,
— Ei ce ? te gândeşti când o să faci
Din picioare m’am uscat. Pusei plugu să-’mi brăsdez,
■nunta? Mai e până în câşlegi. Da de însurat,
Zi şi noapte-am suspinat, Unde-o fi crângu mai des
te însori, uite să-mi tai capu 1
Până când m’am ofticat. Şi neveste mai pe-ales.
— Lasă-mă Stăncuţo, când ai şti tu ce Sboară, cucuie, ca ventu Şi-’mi trăsei de-o brazdă două
foc e pe mine! Ce, eu nu văd? Nimeni Şi-nconjoară tot pămentu, Dedei de o dragoste nouă.
nu-mi vrea binele, toţi mă crede un prost Ia-1 în aripile tele Ce să fac acum cu două,
acolo, care'cântă cu flueru. Eu n’am inimă? Şi-l adă-’n braţele mele, Una veche şi-alta nouă?
Nu simţ nimic? Ei, ce vrei? Da lasă, să nu Că neica-i fecior de lele: Pe a veche mi-o cinstesc
mai vorbim de asta. Ştie-a rupe gânduri grele Pe a nouă s’o iubesc.
— A, nea Chivule, ce fel de om eşti! Şi-a veni-n braţele mele.
