Page 1 - Bunul_Econom_1900_40
P. 1

Anul  I                                 Orăştie,  30  Sept.  v.  (31  Oct.  n.)  1900                              Nr.  40















                    A B O N A M E N T E :                         O R G A N U L              Ij             I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)   „R euniunii  eco n o m ice  în  Orăştie"  j!  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d er a t e .
                Pentru  R o m â n i a   lo  franci.        Apare  in fiecare  Sămbătă             -  Abonamentele  si  inserţiunile  se plătesc  înainte.


                                                   rile,  urcându-le  în  chip  însămnat  şi        Si  de  aceea  noi  toţi,  cărturarii  si
           Mesuri  de  bună  nădejde
                                                   silind  astfel  oare-cum  mulţimea,  a  să   propoveduitorii  poporului,  să  ne  împli­
                  —  contra  beţiei.                                                           nim  mereu  datoria  de a  cerca  se-’l aba­
                                        «          mai  desbăra  dela  această  beutură  stri-
                                                   căcioasă,  şi  împingendu-o  spre  beutura   tem  noi,  până  să  intervină  alţii,  dela
             Porniri  lăudabile  vedem  ridicân-   mai  sănătoasă  a  berii  şi-a  vinului curat,   alunecarea  mai  departe  pe  povârnişul
       du-se  şi  în  ţară  la  noi,  dar’  mai  ales   pe  cari  nu  numai  nu  să  va  pune  nouă   ruinării  pe  care  îl  împinge  puternic pa­
       în  România,  pentru  a  pune  macar  în    dare,  ci  să  vor  chiar  face  înlesniri   tima  beuturii.  Că  în  privinţa  asta  ce
       parte  stavilă  potopului  ce  se  face  în   răspândirii  lor,  doar’  vor  alunga  cu   poate  face  vrednicia unui  om,  să  poate
       sănătatea  popoarelor  şi  în  vieţile  lor,                                            vedea  din  istoria  ce  urmează.
                                                   timpul  din  obiceiu beutura stricăciosului
       prin  cumplita  patimă  a  beţiei,  şi  în­
                                                   vinars.
       deosebi  prin  beutura  de  rachie  bună  şi                                              L upta  un ui preot  contra  diavo­
                                                        Ne  bucurăm  de  aceste  porniri,  le              lului  beuturii.
       nebună-
                                                   vom  urmări  şi  vom  da  samă  cetitori­        „Gazeta  Transilvaniei"  de  Marţi  publică  urmă­
            La  noi  în  ţară  mişcarea  porneşte
                                                   lor  noştri  că  la  ce  au  ajuns,  —  căci   toarea  scrisoare  vrednică  de  multă  luare  aminte:
       din  jos  în  sus:  Mai  multe  comitate  au
                                                   noi  din  capul  locului  am  zis,  că  de      Chimitelnicul-de-Câmpie,  7  Oct.  1900.
       înaintat  cătră  dieta  ţerii  rugări  stărui­
                                                   putem  ajuta  şi  noi  de  noi  ceva  răului,   Onorată  Redacţiune!  După-cum  Vă  ra­
       toare,  ca  dieta  şi  guvernul  se  vie  se
                                                   prin cuvent,  prin  îndemn  neobosit,  prin   portasem  la  timpul  seu,  în  comuna  noastră
       iee  grabnice  mesuri  pentru  lecuirea cât                                             Chimitelnicul-de-Cărnpie  încă  în  18  Martie  a.
                                                   înfiinţarea  de  Reuniuni  de  stâmpărare
       de  cât,  ear’  cu  vremea  de  tot,  a  pati-                                         c.  se  formase  o  Reuniune  de  cumpătare,  ca
                                                   dela  beutură,  —  mai  mult  ca  noi  ca
       mei  beţiei,  căci,  zic  ele  în  rugările  lor                                       mijloc  de apărare  contra  alcoholului  jidovesc.
                                                   toţi  poate  face  pentru  îndreptarea  lu­
       întemeiate  pe  ce  văd  sub  ochii  proprii                                           Lucrurile  au  mers  foarte  bine  şi  frumos
                                                   crurilor  statul,  care  să  restrîngă  de  timp  de  două  luni  şi  jumătate,  după  care
       în  casele  proprii,  e  înspăimântătoare
                                                   pildă  dreptul  de  crâşmărit,  să  nu  mai   timp  unii  din  beutorii  cei  mai  pătimaşi,  în
       măsura  în  care  poporul  degenerează
                                                   dee,  cum  azi  dă,  în  aceeaşi  uliţă la  doi   urma  apucăturilor  îndrăsneţe  şi  viclene  ale
       (adecă  merge  prăpădindu-se)  atât  tru­                                              crâşmariior  ovrei,  au  început  a  frânge  făgă­
                                                   vecini  lângă olaltă,  ba şi la  4—5,  drept
       peşte  cât  şi   sufleteşte,   trupul  slă­                                            duinţele  făcute  pe  cuvântul  de  onoare,  şi  în
                                                   de  ciâşmărit,  numai  ca  el  să  capete
       beşte, sufletul, mintea hăbăuceşte;  tineri­                                           chipul  acesta,  după  3  luni  pe  cât  se  prin­
                                                   mai  mult  din  taxele  ce  le  are  după
       mea  vine  tot  mai  pipernicită  la  anii                                             sese  aproape  întreg  poporul,  earăşi  s’au  dat
                                                   aceste  licenţii.  Dacă  statul  va  lua,  şi  cu  toţii  Ia  beute!
       cătăniei,  din  ea  es  tot  mai  mulţi  oa­
                                                   la  noi  şi  pe  aiurea,  lucrul  acesta  în    Da,  căci  Jidanii  văzendu-şi  ameninţate
       meni  cuprinşi de nepăsare  faţă  de toate
                                                   mână,  el  poate  introduce  multe  măsuri   veniturile  enorme,  traiul  bun  şi  viaţa  co-
       din  jurul  lor,  fără  putere  a  se  însufleţi                                       moadă,  au  început  încă  dela  formarea  înso-
                                                   de  pornire a  lucrurilor pe  căi mai  bune.
       (semn  al  slăbănogiei  trupeşti  şi  sufle­                                           ţirei,  a  spăria  pe  oameni  cu  câte  numai  li-a
       teşti).  Şi  ca  mijloc  pentru  îndreptare      Că  în  România  lucrul  va  ajunge  iscodit  mintea  lor  de  şarlatani;  mai  pe  urmă
       în  parte  a  răului,  cer  comitatele  si  se  la  bun  sfîrşit,  o  credem  tare,  mai  ales  văzând,  că  cu  de  acelea  nu  pot  face  mare
       aducă  lege prin  care  birturile  si se  în­  că  unele  ştiri  merg  până  acolo,  că sta­  treabă,  au  început  a  le  da  gratis  vinars
                                                                                              foarte  bun,  a  li-1  amesteca  prin  vin,  numai
       chidă  în  Dumineci  şi  sărbătorii  Toc­  tul  vrea  să  iee  în  îngrijire  şi  stăpânire
                                                                                              şi  numai  să-şi  poată  ajunge  scopul,  —  şi
       mai  ideea  ce  în  România  se  desbătea  cu  totul  (monopol)  crâşmele  dela  sate,   aşa  pe  lângă  toată  stăruinţa  celor-ce  puse­
       nainte  cu  vr’o  jumătate  de  an,  şi  pe  şi  cum  atâţia  singuratici  fac  averi  cu   sem  la cale  acest  lucru  bun,  mai  departe  nu
       care  noi  o  lăudam  încă  în  numărul  crâşmăritul,  va  face  pe  viitor  el,  statul,   l’am  putut  duce  cu  poporul,  ca  adecă  să  se
       nostru  21  (din  Iunie),  în  articolul  »Ce  ear’  din  dobânzi  va  zidi  scoale  nouă   reţină  dela  vinars.  Şi  fiindcă  aceasta  se  în­
       e  de  făcut»,  în  care  ne  arătam  păre­  şi  va  ridica  starea  şcoalelor  de  azi,  va   tâmpla  mai  cu  seamă  Dumineca  şi  în  săr­
       rea  asupra  mijloacelor  prin  cari  se  ne  îmbunătăţi  drumurile  şi  va  deschide   bători  şi  foarte  de  multe-ori  chiar  şi  în  tim­
                                                                                              pul  serviciului  divin,  tolosindu-mă  de  îndrep­
       luptăm  contra  acestei  mari  nenorociri,  drumuri  nouă,  şi  va  deschide  cantine   tarul  de  Gavrilă  Aluasiu  din  Babţa,  unde
       ce  a  căzut  pe  capul  omenimii  şi  o  şcolare  şi  alte  lucruri  bune  pentru  po­  între  alte  mai  multe  poveţe  bune, ce  se  dau,

       mistue.                                    porul  însuşi.  Dar’  că  şi  la  noi  va  fi   la  pagina  45  am  dat  de  §.  47  din  art.  de
            In  România,  lucrurile  au  ajuns  ca  ceva  de  lucrul acesta,  ne  îndoim  mult,   lege  40—1879,  care  dispune  închiderea  cu
      mişcarea  se  fie  luată  în  mână  de  căci  la  noi  jidovimea  are  mare  cuvent     desăvârşire a crâşmelor  Dumineca  şi în  sărbă­
                                                                                              tori  de  dimineaţa  până  seara  după  înserat,
      cercurile  de  sus,  conducătoare.  Gu­     în  treburi  de  astea  şi  deşi  poate  cei
                                                                                              —  astfel  în  Maiu  a.  c.  am  adresat  fisolgăbi-
       vernul  român  încă  în  toamna  asta  a-  dela  guvern  ar  dori,  îi  vor  călca  Ji­  răului  din  Ludoş,  o  cerere  în  causă.
      duce  dietei  un  plan  de  lege,  ce  va  danii  pe  ochiurile  de  găină,  de  nu  o
                                                                                                   (Aci  dl  preot reproduce  hârtia  adresată
      fi  negreşit  primit,  prin  care  pune  o  vor  putea  aduce,  sau  cel  puţin  nu  în   protopretorelui,  în  care  cu  provocare  la  ar­
      nouă  dare  pe  „ţuică“,  pe  toate  rachiu­  grabă.                                    deiul  de  lege  citat  mai  sus,  cere  să  porun-
   1   2   3   4   5   6