Page 5 - Bunul_Econom_1900_40
P. 5
Nr, 40 ____ B U N U L ECONOM___________ Pag- 5
trebui se treacă mult timp până-ce vor sămăna numai în ajunul zăpezii, 4. Primirea vitelor în exposiţie se face
vom avea grădinile noastre pline de în Octomvrie ori Noemvrie, când stra prin comitetul aranjator local, care va pu
blica din parte-’şi disposiţiunile luate. —
cei mai aleşi pomi. Nu zicem se nu turile se sapă şi greblează din nou.
Comitetul poate refusa primirea, însă numai
se aducă şi .pădureţi tineri şi frumoşi ; Sîmbufii se nu fie îngropaţi mai adânc
din cause binecuvântate.
dar’ alta e calea de a ajunge la pomi ca de un lat de deget; cei ajunşi la Vite jugănite şi peste tot vite, cari nu
mulţi, deplin sănetoşi şi trainici, anume: prea mare adâncime sau resar numai pot servi la prăsire mai departe, nu se pri
a-i prăsi înşine din sîmburi. într’un târziu sau nu resar nici-când. mesc în exposiţie respective nu se premiază.
Tocmai acum, toamna, e timpul Unii îi samănă aruncându-i cum arunci La fiecare vită şi grupă de oi, comi
potrivit pentru a face -pregătirile de cucuruzul şi grâul şi îi astupă cu grebla, tetul aranjator alătură o tăbliţă sau bilet,
cuprinzând numărul curent’ etatea vitei şi
lipsă. Acum şe adună sîmburii trebuin- alţii fac dealungul straturilor mici brezde numele proprietarului.
cioşi, se gunoieşte şi sapă pămentul, cu un beţişor, sămânând sîmburii în Vitele se aşează în grupele, la cari
ear’ în ajunul iernii se samănă. rind, apoi astupându-i. Bine prinde un aparţin.
Poamele pădureţe ne dau cei mai aşternut subţire de gunoiu merunt pus 5. Despre vitele primite, comitetul aran
buni sîmburi, din cari se prăsim pă pe deasupra. jator alcătuieşte o listă generală, în care se
dureţii de altoit; pomii prăsiţi din ast Vorbind de multe straturi ne gân petrec datele amintite la punct 4.
6. Exponenţii sunt îndatoraţi a purta
fel de sîmburi sunt mult mai trainici dim cu deosebire la grădinile noastre înşişi grije de vitele" lor şi a le da hrana tre
decât cei-ce i-am prăsi din sîmburii şcolare, cari în multe locuri sunt cu buincioasă.
poamelor nobile (alese). Ear’ agonisirea totul neîngrijite. Pentru singuratici ajunge 7. Se vor destribui treizeci şi şase
sîmburilor nu e cine ştie ce lucru mare, peste cap un strat, doue. De sine se premii în suma totală de 200 coroane şi
fie şi pe bani, dacă altfel nu se poate, înţelege înse că trebue făcută şi ceva anumit:
căci un pumn de sîmburi abia costă mrejueală, ca nici găinile se nu rîcăe, Grupa I. Bovine de prăsită (rassa indigenă
şi străină).
câţiva cruceri. adunând sîmburii. a) tauri de 21f —4 ani: 2 premii de câte
Pămentul, unde ne-am hotărî se In decursul toamnei e bine se se 10 cor., 2 premii de câte 6 cor, 2 premii
sâmănăm sîmburii, trebue să-’l îngrăşem aducă de prin vii, tufişuri, ş. â. locuri, de câte 5 cor.;
fără amânare cu gunoiu putred, se-I pădureţi sănetoşi şi se se sădească în b) vaci de l/s—8 ani; 2 premii de câte
săpăm cât mai adânc cu arşeul şi se-1 grădină. 10 cor., 2 premii de câte 6 cor., 1 premiu
R omul SImu de 5 cor., 2 premii de câte 3 cor.;
greblăm, Pe urmă facem straturi late
c) tăurenci şi junince de 1— ani: 1 pre
de câte 4 urme, şi sîmburii de vişine, miu de 6 cor., 1 premiu de 5 cor., 2 premii
de cireşe, de perseci, de prune şi alţi Dela Reuniunea rom. de agricul de câte 2 cor.;
sîmburi tari îi sămânăm pe dată; ast tură din corn. Sibiiului. b) viţei şi viţele de 1[i— 1 an: 1 premiu de
fel de sîmburi, sămănâţi numai decât 6 cor, 2 premii de câte 5 cor., 4 premii de
după-ce au fost scoşi din poame, răsar câte 3 cor.;
A Xl-a expoziţie de vite
mult mai bine decât dacă sămănarea Grupa II. Oi de prăsilă.
aranjată de „Reuniunea română de
lor s’ar amâna pe mai târziu. agricultură din comtatul S i b i i u l u i u. b) berbeci de 1—5 ani: 1 premiu de 10 cor.,
Sîmburii de mere şi de pere se I. Programul 1 premiu de 6 cor., 2 premii de câte 5 cor.;
b) oi de 1—5 ani: 1 premiu de 10 cor., 1
exposiţiei de vite, ce se va ţinea Duminecă
premiu de 6 cor,, 2 premii de câte 3 cor.;
«Stanca» ridică laţa la el şi cu o voce la 4 Noemvrie n, 1900 în oraşul Mercur ea-
c) noatini şi noatine din ipoo: 1 premiu de
bărbătească pufneşte de rîs... 1. In scopul de a înainta economia de
8 cor., 1 premiu de 6 cor., 2 premii de
----«Du-te dracului, mă Gheorghe... vite, „Reuniunea română de agricultură din câte 3 cor.
comitatul Sibiiului" va aranja la 4 Noemvrie (Va urma)
Şi nea Chivu o ia la goană spre casă,
n. 1900 în oraşul Mercur ea, o exposiţie de
dar’ în urma lui strigăte de le asurzia: «stai,
vite, având a se împărţi de astă-dată premii
nea Chivule, ia cântâ-ne ceva 1 Hăă, nea Chivu,
hăă Corcodel, hăă şchiopârlan, hod, nea Chi în suma de 200 coroane. Reuniune de înmormântare
Exposiţia se va mărgini de astă-dată
vule!..» Gâfâind bietu nea Chivu cade cu faţa în Căstău.
la vite cornute, cu excepţiunea caprelor.
în jos, în’ pragul casei lor. Dracu de Gheorghe
2. Exposiţia se va ţinea în ziua amin Duminecă în 7 Octomvrie n. în comuna
se îmbrăcase cu hainele Stancăi şi-i eşise lui
tită, începând dela 10 ore înainte de ameazi vecină Căstău s’a pus temeiu la un lucru
nea Chivu, şi toţi băieţii, cari se duceau la
şi până la 1 oră după ameazi, când va urma bun. Dl preot Nicolau Andrei, în înţelegere
marne se ascunseseră, se vadă ce o să facă
premiarea. cu Ceialalţi fruntaşi ai comunei, au pregătit
nea Chivu...
Exposiţia se va ţinea pe locul numit lucrul pentru ţinerea adunării generale de
„Târgul de vite", ear’ la cas de timp nefa constituire a unei Reuniuni de înmormântare
vorabil sub şoprul dela ospâtăriei „La pomul ca cea a noastră dela Orăştie; au adunat
— Ei, cum Stăncuţo, va să zică n’a verde". subscrieri de membri înainte, şi s’au subscris
minţit gărgăriţa aea, ai? 3. La exposiţie se primesc vitele locui deja peste 200 de inşi. Au chemat apoi dela
— Nu zeu. Uite, d’atunci, de când l’a torilor din comunele Mercurea, Poiana, Rod, Orăştie pe preotul Ioan Moţa şi învăţătorul
păcălit Gheorghe, mi-a fost milă de el, pe Dobârca. Apoldul-de-sus, Apoldul-de-jos, Lu- Ioan Branga, secretarul şi cassarul Reuniunii
urmă m’au trimis fetele şi băieţii să mă rog doş, Gârbova, Reciu şi Cărpeniş. de înmormântare de aici, să fie şi ei de
de el, să mai vie la mame să ne cânte, din Pentru vitele aduse din afară de Mer faţă şi unde e de lipsă să dee desluşiri.
una din alta, a început să-’mi fie drag, nici curea se cer paşapoarte în regulă. După celebrarea sfintei liturgii s’a ţinut
eu nu ştiu cum; pe urmă, uite aşa, când vrea Cerând trebuinţa, proprietarii au să apoi adunarea de constituire în biserică.
D-zeu, vrea 1 Dar’ slayă Domnului, de mun dovedească, că au ţinut înşişi vitele în timp Preotul I. Moţa a deschis adunarea prin o
citor e muncitor, şi pe urmă e om bun. de */t de an cel puţin. vorbire asupra binelui ce urmează din În
Oile trebue expuse în grupe de cel tovărăşirea mai multora pentru a lupta cu
(-C. L.“) M. STROESCU
mai puţin 3 capete, altcum nu se premieză. | greul vieţii în o privinţă ori în alta, în un
