Page 6 - Bunul_Econom_1900_40
P. 6
pag. 6 _______ __ _________ BUNUL ECONOM _______ _ _ _ _ _ ____________ Nr, 40
cias greu ori în altul, pentru a Urni din pra Din România ne aduce „Amicul Agric.“ curat este destinată fondului pentru cumpă
gurile caselor lor peatra grea a sărăciei, pe următoarea ştire: In porturile române aface rarea unei case cu hală de vânzare.
care singuratici nu o pot deloc ori numai rile merg slab, dm causa lipsei de vase
mult mai cu greu. Scopul acesta îl au şi (corăbii) cu toate-că magaziile sunt pline de Asociaţiunea pentru fit. şi cult. popo
însoţirile (Reuniunile) de înmormântare: de bucate. rului român. Loteria „Casei Naţionale*. (Mu-
a răsturna cu puteri unite peatra grea a Grâul de toamnă s’a vândut cu 12 lei seu! naţional al Românilor din Transilvania).
lipsei materiale din pragul casei în care şi 70 bani hectolitrul, arnăutul cu 14 lei, 1 câştig principal în valoare de cor. 10.000
destul de mare e jalea sufletească adusă de ordinarul cu 13 lei 100 de kgr., la Constanţa.- 1 » » » » > cor. 3 000
trimisul morţii, care a stins cutare vieaţâ 3 câşt. principale în val. de câte cor. 1.000
preţioasă casei. Şi e uşor aşa prin întovărăşire Ce se aşteaptă dela preoţi? O foaie etc. etc. laolaltă 219 câştiguri în valoare to
a da ajutorul material, care alină şi el macar ungurească din Caşovia publică un apel scris tală de 23.000 coroane. Tragerea la sorţi
în parte durerea familiei. Laudă pe Câstă- de un mic proprietar ungur din împrejurimea se va face irevocabil la 20 Octomvrie n. igoo.
ieni, că înţelegând folosul acestei Reuniuni, Caşoviei, Se vede, că el ştie ce e sărăcia 1 b i l e t de l ot e r i e 7 cor oană . Bilete
s’au hotărît se o înfiinţeze, şi-’i asigură că poporului şi de aceea se întoarce cătră de loterie se pot comanda cu mandat postai
văzând binele ce urmează din întovărăşirea preoţi şi zice: la Biroul Asociaţiunii în Sibiiu (N,-Szeben)
mai multora în scopul acesta, urma-vor a „Mijlocul cel mai potrivit şi mai ducă strada morii Nr. 8.
se întovărăşi şi tată de alte nevoi, de alte tor la scop pântru împedecarea emigrărilor Pentru Ro mâ n i a : Deposit general la
trebuinţe ale vieţii, şi cu atât mai bine le credem a fi Î7tfiinţarea reuniunilor de credit C. Şteriu & Cie., Bucureşti, str. Lipscani 19-
va merge, cu atât mai repede vor înflori şi ca şi consum. Binecuvântarea acestora pentru
singuratici şi ca comună, ca biserică, ca tot, sermanul nostru popor se vede cu ochii; Ştiri bisericeşti. Senatul bisericesc al
cu cât în mai multe însoţiri să vor închega. aceste mijloace scot pe ţărani din ghiarele consistoriului archidiecesan a aprobat alegerea
Să trece apoi la constituirea adunării cămătarilor; îi abat dela cârcîme, îi dedau clericului absolut Nicolae Chirciu din Şirnea
generale de constituire: să alege preşedinte la un mod de cugetare sănătos şi-’i obicî- Ia postul de paroch în Almaş-Selişte (ppres-
adhoc dl preot loan Daniil, ear’ notaradhoc nuesc la o viaţă trează. O, ce bine ar fi, biteralul Iliei), ear’ pentru parochia Almaşul-
dl înv. George Daniil. dacă preoţii noştri s’ar strînge în adunări de-mijloc (ppresbiteratul Geoagiului) a instituit
După aceasta s’a trecut la cetirea sta şi împreună s’ar înţelege asupra celor-ce sunt administrator pe preotul Iosif Hancheş.
tutelor. Dl înv. loan Branga le-a explicat a se face mână cu mână şi pretutindeni pe
niţel în general, apoi cetindu-le paragraf de acest teren. Noi, proprietarii mijlocii --- în Obrăznicie bulgară. Să scrie din Sofia,
paragraf, explică fiecare paragraf ce rost interesul nostru propriu — ne-am alătura cu că Bulgării alungaţi din România să duc pe
ate, ce însănanătate, cum trebue ţinut. trup şi suflet la ei!" la crâşmele Românilor (în Bulgaria) şi după
S’au primit statutele întocmai ca cele E bine se auzim şi noi toţi atari voci! ce mâncă şi beau bine pleacă fără să plătească,
dela Orăştie, au aceleaşi taxe de 1 fl. la lăsând pe masă hârtiuţe pe care e scris:
Intrare şi 30 cr. la fiecare soţ mort, — lă „se plătească regele Carol“.
însoţirea de credit sistem Raiffeisen
sând fiecare membru din partea ce i-se cu
din Ilimbav, înfiinţată cn concursul comite
vine, câte 5 fl. (10 Coroane) pentru formarea Resboiul viitorului. In congresul de
tului central-al „Reuniunii române de agri
unui fond de reservă deosebit, care şe se pace, ce s’a ţinut zilele astea la Paris, dele
cultură din comitatul Sibiiu", primind zilele
întrebuinţeze pentru scopuri bisericeşti-şcolare. acestea statutele aprobate de tribunalul reg. gatul rus Ivan Bloch a vorbit despre urmă
Primite şi votate cu buoăînţelegere rile unui mare resboiu în viitor. întâiul mare
din Sibiiu — îşi va începe în curând acti
statutele, — s’a trecut la alegerea funcţionari răsboiu va face se bancroteze economiceşte
vitatea. Membrii înscrişi la însoţire ating
lor (slujbaşilor) şf a comitetului. amândoi duşmanii, şi învingătorul se va
cifra de 60.
A fost ales de Director al Reuniunii prăpădi 1 Atâtea cheltueli şă vor recere.
dl preot Nicolae Andrei, de notar-secretar
Numelui de „Român" îi pregătesc iarăşi
dl not. com. Vas. Simtion şi de cassar dl Falsiâcătorii de bani, prinşi astă-primă-
o zi de bucurie fraţii noştri Italieni. Să ştie
înv. George Daniil. S’a ales apoi comitetul vară pe când numărau bancnotele în hotel
că agerul luptător naţional V. A. Urechiă a
de 12, în care au Intrat dl preot Ilie Popovici Central din Turda, sunt ţinuţi şi acum în
arangiat în Roma la Forul lui Traian nişte
din Şibişel, dl preot loan Daniil din Căstău, arest preventiv. Procuratura regească din
frumoase sărbări de îmbrăţişare între fraţii
primarul Nicolau Dânilescu, Samuil Popovici, Cluj a sfîrşit cercetarea şi-a pregătit actul de
Români şi Italieni. Acum vine vestea, că
Petru Dănilesc, Nicolau Andrei lui Sîvu, acusă. Falsificarea de bani a fost dovedită.
guvernul italian va propune M. S. Regelui
Adam Moise, Nicolau Stane, Ion Morariu, Ca părtaşi sunt arătaţi: economul Pdszthory
Italiei împărţirea de frumoase distincţii (me-
Ion Bădiuţ, Toma Bădiuţ şi Ion Opra. Aladâr, asesorul sedriei orfanale în pensiune,
dăli) pentru bravii Români V. A. Urechiă,
Constituită astfel Reuniunea, s'au ales CSongvay Bela, tipograful Fenyvesi Victor,
Tocilescu şi Holban, capii acelor sărbări, pe
2 membri cari se verifice protocolul adunării litograful Szigethi Peter, tipograful Baga
cari Italienii nu le mai pot uita. Le-a căzut
generale, biuroul a fost însărcinat cu trimi e- Istvân, notarul Pasca S„ eârcimarul Nagy
bine se-’şi vadă pe fraţii mai mici, cum am
rea statutelor la ministeriu spre înrărire, —•şi Ferencz şi economul ifj. Sera Kâroly. S'â
zice, pe Români, venir.du-le într’o zi din ţeri
adunarea a fost închisă cu câteva cuvinte de dovedit, că au pregătit şi au pus în circulaţie
departe, din Răsărit, ca să-’şi caute fraţii mai
doriri de bine, prin preotul loan Moţa. mai multe zeci de mii florini în bancnote de
mari, pe Italieni, şi se-’i îmbrăţişeze şi să-’i
câte 10 fl. Pertactarea finală va fi la înce
sărute, — şi încă demult le arătau fraţilor
putul lunii viitoare.
Români această dragoste şi duioşie prin dis
Ş t i r i d e t o t f e l u l tincţiile ce acum le vor trimite, dar’ pentru
Telefon între Bucureşti şi Budapesta.
jalea Italiei în urma niorţii regelui lor Um- Direcţiunea poştelor şi telegrafelor din Ro
Culesul viilor, pe cele mai _ multe locri berto, n'au putut.
e pus pe zilele săptămânii viitoare. De Luni mânia a întrat în tratări cu direcţiunea te
încep. Pe aiurea culesul s’a început deja în legrafelor şi poştelor ungare, pentru înche
săptămâna de faţă. Ca bunătate strugurii Concert în Sibiiu. „Reuniunea sodalilor ierea unei convenţiuni telefonice, după care
sunt mulţumitori, uneori chiar foarte, dar’ români din Sibiiu" arangiază un concert se va construi o linie telefonică directă între
ca muţime, ca bogăţie de roadă, dau slab. împreunat cu teatru şi joc, acuţii Duminecă, Budapesta şi Bucureşti.
în 14 Octomvrie n. 1900, în sala cea mare
Conferinţele învăţătoreşti reînfiinţate de dela „Gesellschaftshaus" în Sibiiu. Corurile
vre-o 3 ani în archidiecesa gr.-or. română Asigurările în mâna statului. In Ger
jdin Transilvania, să vor ţinea estan în 21 şi se dirijează de dl Candid Popa, învăţător lâ mania statul a luat în Clnvernisala sa tot
22 Octomvrie st. v. în mai multe cercuri. şcoala de aplicaţiune de pe lângă semin. felul de asigurări pe care la noi le fac fe
„Andreian". O parte a eventualului venit luritele bănci de asigurare, de foc şi asupra
