Page 1 - Bunul_Econom_1900_43
P. 1
Anul I Orăştie, 21 Oct. v. (3 Nov. n.) 1900 Nr. 43
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : I I N S E R Ţ I U N I :
, R e u n iu n ii e c o n o m ic e în O r ă ş tie " I se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pare în fiecare Sâm bătă ' Abdnămeniele. şi inserţîunile şe piâieşc înainte.
va atrage de nou atenţia membrilor a- «Căci Evreii, zice dl Ch., nu pu
D e l a R e u n i u n e supra acestor premii. Până la adunarea teau trăi altfel decât »altoindu-să« pe
generală (la începutul anului viitor), se un popor silitor, spre a-i răpi fructul
„Reuniunea economică din Orăştie" pot încă înştiinţa. muncii lui!«
va împărţi în adunarea sa generală pen
S’a adus mulţumită protocolară
tru anul de faţă, între membrii sei urmă «Chiar «Evreul nenobil« nu e de
dlui Dr. I. Mihu pentru-că a dăruit
toarele premii: folos pentru o naţiune tinără, în for-
Reuniunii economice diurnele dsale
... I . : de deputat la Sinodul archidiecesan mitate; chiar el nu poate, decât să-i
Dane p rem ii de IO cor. în m ir, pentru din ăstan, în sumă de 87 cor. şi 47 fii. strice.
acei m em bri a i Reuniunii, cari voi’ dovedi, «în ce măsură Evreul »nobil« (or
că au pu s de nou în p rim ă v a ra de fa ţă S’a luat la cunoştinţă apariţia dinar, fără cultură) este o otravă dis
cel pu ţin 5 0 de altoi în grădin ile lor, , broşurei „După Comasare'''' de Isidor trugătoare pentru o astfel de naţiune,
II. Blaga. ca întâie broşură din „Biblioteca aceasta o ştiţi din păţanie. Aşa fiind,
Un prem iu de 10 cor. în a u r p e n tru Bunului Econom", şi preţul ei se stabi cum veţi putea conduce corabia tinără,
acea şcoală de pom i, re pective pentru acel leşte cu 30 fileri.
m em bru a l Reuniunii, care va dovedi m ai încă nebâtută în pente de fer, prin toate
m ult spor în anul de fa ţă în o asemenea La exposiţia de vite arangeată de primejdiile, la ţărm sigur, dacă aveţi
scoală. Reuniunea română agricolă dela Sibiiu pe ea de 25 de ori mai mulţi Evrei,
I II . în Mercurea, se trimite o comisie din decât Anglia? Căci să nu se uite, că
tUBPt' Cinci prem ii de câte 2 0 cor. pentru sinul comitetului, cu membri benevoli, Anglia cu Evreii câţi azi îi are (1 la
acei m em bri a i Reuniunii, — de aproape dar’ secretarul avend se meargă negreşit. 400) şi-a ajuns cam marginea care-i
sau de departe — cari vor dovedi că şi-au este. iertată! Nu vă lăsaţi înşelaţi de
cum părat în anul acesta câte o viţeluşă de vorbe frumoase şi de făţărnicia unor
p ră sită de soiu curat P inzgau sau B em .
Ce bine aduc Jidovii compatrioţi ai mei. Vă aduceţi aminte,
că acum câţi-va ani, oraşul Londra a
Şedinţa corni teiului.
— acolo unde se încuiba. trimes o deputăţie la împăratul Rusiei
Sâmbătă în 27 Oct. n. comitetul pentru a-l ruga să nu isgonească pe
„Reuniunii Economice" a ţinut şedinţă Evrei? Adevăratul înţeles la aceasta
(Urmare şi fine).
sub preşedinţa dlui Dr. Io an Mihu. îl veţi afla cetind un discurs pe care
Din hotărîrile şedinţei scoatem la iveală In firul scrisorii sale mai departe l’a ţinut în acelaşi timp şi în acelaşi
următoarele: dl Chamberlain arată, că Evreii nu pot oraş, în Londra, dl Ioseph Chamber
La propunerea preşedintelui Dr. fi sloboziţi şi în România la toate, cum lain, ministrul de azi al coloniilor en
I. Mihu comitetul a hotărît se se reiee sunt ei în Anglia, căci doar’ în Anglia gleze, în care discurs a spus cu pri
vire la venirea Evreilor în Anglia: „E
firul prelegerilor economice întrerupte azi abia sunt la 400 de Englezi un
peste vară, când oamenii erau prea i evreu, pe când în România tot la o vremea să ne gândim la mijloacele de-a
cuprinşi cu lucrurile economice. Se se j ţinea departe de ţermii noştri pe aceşti
urmeze şirul prelegerilor în Sibişel, 1 sută 5— 6 evrei! Deci fiind ei cu to străini, pentru-ca să nu urmeze a fura
Orăştie, Pricaz, Căstău etc. ! tul slobozi, lucrarea lor de urcare în pânea dela gura flămândului lucrător
capul Românilor, ar fi mult mai zdro englez 1“ Aceste două lucruri: pe de-o-
Tot la propunerea preşedintelui i bitoare pentru popor ca dincolo. Ro parte rugămintea »umanitară« cătră Ru
comitetul a hotărît în principiu aran- sia de a-şi ţinea Evreii ei la dînsa
gearea unei exposiţiuni de vite în pri mânia are de 25 ori mai mulţi evrei acasă, pe de altă parte anunţarea unor
măvara viitoare. în asemănare cu numărul locuitorilor măsuri pentru împedecarea venirii E-
sei, decum are Anglia. In legea veche
Secretarul Reuniunii, I. Moţa, a vreilor în Anglia, sunt strîns legate în
raportat asupra resultatului concursu când' aveau si ei tară si stat, nici atunci tre ele. Englezul este om practic!«
rilor excrise de Reuniune. S’au înştiin- ei mf trăiau decât pe spatele altor Spunând apoi că nainte vreme în
alţat pân’acum: La premiile pentru neamuri. Ajunseseră stăpâni pe Canaaniţi Anglia nu era ură contra Evreilor,
toi trei concurenţi: Costantin T ■ (locuitorii Canaanului), şi ei n’au cercat
1
Viorel din Şibot, Vasile Stefănesc deloc să-i stîrpească pe aceia (cum să căci nu erau mulţi Evrei, dar’ azi
din Şibişel, şi Simion Dandea din face azi de multe naţiuni) spre a să această ură creşte contra lor şi acolo,
Bucium, fiecare punând în primăvara înmulţi ei la număr, ci i-au lăsat să dl Ch. spune următoarea istorie ade
anului de faţă peste 50 de altoi nouă vărată plină de învăţământ:
în grădinele lor. La premiul pentru trăiască ear’ ei, Evreii, s’au „altoit" pe «Acum câtva timp am visitat
şcoale (grădini) de pomi: 1. Eleşeriu, trupurile acelor popoare, fiind acelea
înv. în Romos, cu grădina de pomi bune de trunchi pădureţi, ear’ ei de nişte rude într'un oraş de provincie
din Anglia, o familie liberală prin tra
de acolo, condusă de d-sa. »altoi«, care să se înalte si întindă la diţie. Când am fost acolo pe urmă,
La premiile pentru viţeluşe de soare peste aceia şi trăind din sucul sunt tocmai douăzeci de ani de atunci,
Pinzgau nu s’a înştiinţat nimenea. Să lor, din măduva lot 1 ura lor în contra mişcării potrivnice fi-
