Page 5 - Bunul_Econom_1900_43

Nr. 43 . BUNUL ECONOM . . Pag. 5

unde şi vine preţul mai bun al peilor foc! şi îndată I2 oameni au căzut jo s: întreprinderile mari industriale; însă,
negre ca al celor albe. 4 morţi şi 8 greu răniţi. Ba răniţi au sporit cu 90% (aproape cu sută pe şută!)
sunt mai mulţi. Asemenea şi în alte faţă de anul numit şi lucrătorii în ele a-
De ce n’am strădui se tragem şi
ţinuturi să mişcă oamenii şi nu vreau semenea.
noi folos de aceste adevăruri, când şi se plătească darea pe draga de rachie. Din ceea-ce să vede, că micile industrii
oaia neagră tot atât ne costă ea hrană, In Vâlcea mai mulţi ţărani şi-au tăiat şi meserii, dacă nu dau chiar -nâpor; dar’
-cât cea albă? prunii! Destul de rău. Darea pusă nu rămân foarte napoi fată de zborul puternic
Se îmbunătăţim dar’ şi se schim­ nu e nici decât ca cea dela noi, şi noi al celor mari, ear’ ca mâne vor fi cu totul
o plătim unui guvern străin de noi, întunecate şi înghiţite de cele mari.
băm soiul oilor noastre, spre binele
cei din România nu vor s’o plătească
nostru însuşi! pentru ajutorarea, ţării lor naţionale şi La Mercurea să arangează mâne sară
UN OIER
neatîrnătoare. în 4 Nov. n. ■— ziua exposiţiei de vite — şi
o petrecere cu joc în sala hotelului »La trei
arabi»1 în favorul şcoalei. Petrecerea o aran­
M e s e r i i Transvaalui a fost oficios procla­ gează corpul învăţătoresc.
mat ca întrupat împărăţiei engleze.
Avis meseriaşilor. Consistorul ar- Bătrânul Kruger e pe drum spre Europa M in u ni A m erican e s i m in u n i —
chidiecesan din Sibiiu escrie concurs spre a cere statelor să întrevină macar de p e la noi!.. De sunt în multe de toate
pentru stipendii din fundaţiunea An- acum pentru Buri. Nădejdea e puţină. nemtrecuţi Americanii, apoi ei în zilele noas­
dronic, pe seama învăţăceilor şi calfe­ De altfel Burii rămaşi sub arme mai tre s'au ridicat şi în ce pliveşte toile, aceste
lor de meserii. Pot concura învăţăcei dau câte-un frecuş destul de aspru trimbiţe ale gândirii, ducătoare ale răsunetului
dela Ori-ce meserie, cari au împlinit unor părţi de trupe engleze, deşi gene­ culturei până în cele mai depărtate adâncuri
anul 12 al etăţii. Apoi sodalii deveniţi ralii buri să plâng, că acuşi nu-’i mai de văi, — ei şi în ce priveşte foile lor, s’au
atari în decursul anului 1900 şi în fine pot ţinea sub arme. Oamenii se doresc ridicat aşa de sus, că nici o ţară europeană
sodalii cari au lucrat meseria lor fără acasă, văzend că e cam înzadar a nu să poate apropia de americanele State-
întrerupere timp de 6 ani şi acum mai lupta. Dacă nici întrevenirea lui Unite. Iată câteva date despre repedea lor
deschid sau au deschis lucrătoare pro­ Kruger nu va plăti nimic, vor şi pune înălţare aceasta :
prii, ca măestri. Suplicanţii în general ei armele jos. La începutul acestui veac, în Statele-
Unite erau de tot abia 200 de foi, ear*
au se alăture carce de botez, atestat
dela 'comună despre averea lor şi a azi, la capătul acelui veac, apar peste 20.000,
părinţilor şi atestat familiar dela paro- Ş t ir i d e t o t f e l u l deci de 100 de ori mai multe! (La noi
Români ardeleni de pildă, nu era la începu­
ehul locului. Concurenţii pot fi numai
tul acestui veac nici o foaie, azi avem de
Români ortodoxi, născuţi din diecesa Viile sub Munţi-Apuseni. Culesul viilor
Transilvaniei. Cererile sS fie scrise şi prin comunele Sa'rd, Ighiu, Bucerdia-vinoasă toate vre-o 17 deci în vremea în care Ame­
subscrise cu mâna proprie, şi înaintate şi Cricău, află Tribuna, s’â încheiat zilele ricanii au făcut 100 de paşi înainte, noi ara
Vener. consist or archidiecesan gr.-or. trecute. Acum singur la curţile groteşti de făcut 17, sau mai împărţind cifrele: până
în Sibiiu — până la 31 Decemvrie st. pe acolo mai continuă culesul. Mustul a fost noi facem 1 paş nainte. ei fac 6 ! Şi aşa
v. 1900. foarte bun; a susţinut dela 11 probe în sus sunt ei în toate privinţele.)
Concurenţii cu oare-cari studii gim­ până la 14, cel comun, ear’ cel de specialitate Aşa stând lucrul în America tot pe
3500 de oameni cade o foaie, (pe când la
naziale cari sunt Sau voesc se fie apli- şi mai multe. Preţul mustului a variat. Mai
noi Românii din Trasilvania şi Ungaria,
-caţi sau se se perfecţioneze în sculp­ bine plătit a fost cel din comuna Şard;
tura de lemn, bărdăşit şi zidărit, vor fi mustul ordinar a fost cam cu 14—16 fl. socotindu-ne a fi numai 2 şi % milioane,
Împărtăşiţi cu ajutoare mai mărişoare. hectolitrul, eat’ cel de specialitate s’a suit şi abia la i 48'ooo să vine o foaie, deci şi astfel
asămănându-ne, suntem mai napoi ca Ame­
până la 23—24 fl. hectolitrul. S’a transportat
ricanii de 42 de ori!)
în cuant mai mare în Munţii-Apuseni şi în
La începutul veacului, în cele mai
Ungaria, apoi în alte părţi. S’a vîndut până
C E E N O U bune maşini de tipar, abia puteau tipări 400
acum foarte mult şi cumpărătorii încă tot
ÎN LU M EA M A R E ? de numeri (foi) pe zi, după descoperirea la
mai vin. Bare-mi de s’ar şti folosi oamenii
1847 a maşinei rotative (repezi) de tipar, pe
de această ocasie spre a-’şi valora bine roada
la 1880 tipăreau cu o singură maşină într’un
Din România ştiri rele, menite â ostenelelor lor, binecuvântată de D-zău. cias 20.000, ear’ azi tipăresc câte 96.000 de
compromite şi mai mult judecata lumii foi pe cias, întru atâta şi-au îmbunătăţit
despre stările din Ţară. Ţara trece prin Peştii mari înghit pe cei mici. Vorba maşinele. Ba au aflat mai nou maşini de
mare lipsă de venite în urma anului asta se adevereşte şi în vieaţa Oamenilor, cules literele în locul oamenilor, şi aceste
economic reu ce fu anul trecut. Gu­ nu numai în a peştilor, şi ne aducem aminte maşini atâta-’s de afurisite, că au scăzut
vernul s’a vezut nevoit a căuta mijloa­ de ea, cetind un raport despre desvoltarea numărul lucrătorilor cu 90%! (cu 90 la suta:
ce de câştigat bani, şi a ales, foarte industriilor şi meseriilor în Germania. Şi pe adecă unde trebuiau să lucreze Ia culeş de
cuminte, acela: sS pună ceva dare pe la noi să aude mereu plângerea în gura litere 100 de oameni, azi cu acele maşini
ţuică (vinars), căci în România nu era industriaşilor, că „ne omoară fabricele cele abia mai trebuesc 10, ear’ 90 se pot duce la
mai nimic dare pe fabricarea rachiului. mari“, dar’ încă tot nu aşa tare ca în alte plimbare!)
Şi pentru asta agitatori uşuratici state.
au pornit satele se se „răscoale" contra In Germania de pildă, dela 1882 până Viclenie chineză. Se povesteşte urmă­
dării! La Buda ţăranii au sărit asupra la 1895 întreprinderile industriale mai mici, toarea istorie interesantă din zilele răsboiului
comisiei de măsurare, (cum fac la noi n’au stat pe Ioc nici n’apoi n’au dat, dar’ cu China, care încă nu-.’i sfîrşit, deşi nici de
la comasări cu judele şi inginerul) şi au crescut numai cu 2'% şi lucrătorii din răsboit nu să mai răsboesc, decât cu vorbe
aceştia au fost siliţi să ceară scut de ele erau în 1895 cu 10% (zece la şută) şi hârtii, asupra încheierii păcii.
soldaţi. Când au văzut soldaţii, ţăranii mai mulţi ca în 1882. Armatele unite a Ruşilor, Englezilor şi
au sărit asupra lor. Unul a lovit cu un întreprinderile mijlocii industriale, erau Iaponiei, erau sub cetatea Tincin în care să
petroiu pe căpitanul Luca, care a căzut sporite la 1895 cu 70% faţă de 1882 şi află marele arsenal (magazin de arme).
jos ameţit şi plin de sânge, atunci lucrătorii în aceste întreprinderi erau cu acuşi Europenii voiau să pună mâna pe el şi de
•ceilalţi ofiţeri s’au văzut siliţi a comanda: 90% mai mulţi ca în 1882. aceea să repeziră într’o zi cu toată puterea