Page 6 - Bunul_Econom_1900_43

Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 43

asupra arsenalului pe care Clfnezii îl apărau. telului „La leul de aur“. Preţul de intrare Preţul bucatelor.
f
Văzând însă că din acela puşcăturile vin după plac. Invitări speciale nu să fac.
cam rare şi nu fac nici o stricăciune, într’o P ia ţa d in O răştie.
clipă deteră asalt (,,Şturm“) asupra lui şi îl BSscoala orbilor. In institutul de orbi — la 27 Octomvrie n. 1900 —
din Budapesta s’a întâmplat Ia 30 Octomvrie
cuprinseră. Când colo in arsenal nici picior
n. noaptea o minune. Toţi elevii orbi, cari Grâu curat maja m. cu . . . . . . fl. 7 —
de om! Viclenii Chinezi puseseră prin fe­ Grâu mestecat in. m. c u .................fl. 6'50
reşti, sus şi jos, mulţime de rachete împreu­ dorm într’o sală cu directorul lor, Dr. Pivâr Secară m. m. c u ........................ . . fl. 6'—
Ignâcz, s’au sculat şt cu bastoane şi cu ghete
nate cu leştile aprinse, aşa că focul trecea Orz m. m.. c u ............................ . . fl. 5 50
au năvălit asupra directorului, cave durmia, Ovăs m. m cu . . . . . . . . . fl. 6"—
dela una pe alta şi pocneau şi flăcărau din
şi l’au bătut, ştii „ca orbii1*I, că abia a putut Cucuruz m. m. cu . . . . . . . fl. 6'—
fereşti, şi Europenii credeau că acelea-s Fen m. m. c u .................................. fl. 2-80
puşcături şi se luptau contra lor. In vremea se scape viu din mânile lor. Ear’ şi astfel Paie » » cu . . . • .....................fl. 180
asta oastea chineză, care văzuse că n’o se numai ajutat de ceialalţi profesori şi de Lemne de foc 1 cub. rntr. cu . . . fl. 2'05
poată ţinea pept cu Europenii, a avut vreme servitorii institutului. Directorul s’a plâns la Carne de vită 1 kilgr. cu . . . . . . fl.—’40
ministrul Wlassics, care a pornit cercetarea;
să se retragă fără griji şi rîzându-’şi în pumni,
aceasta a dovedit, că orbii au fost aţîţaţi
spre hotară mai bune. P ia ţa d in H ondol.
la atentat — de un profesor, care e în
dujmănie cu directorul bătut. — la 27 Oct. 1900 —
De necrezut! Comitetul şi sinodul pa-
Grâu frumos ferd. de 30 1. cu . . 180 cr.
rochial al bisericii din Scheiu, (Braşov), scrie Săcara ferdela c u .........................—•— cr.
P ă u n u l f i pan tera. In Indii e cre­
„Gazeta Trans.“, a detras cele 400 fl. ce Orz ferdela c u ............................. . —'65 cr.
dinţă generală, că între păun şi înte panteră
se dădeau pentru masa studenţilor dela acel Ovăs ferdela cu . . . . . . . . —•— cr.
(un animal selbatec frumos, cu pete pe trup Cucuruz ferdela cu . . . . . . . 1'40 cr.
gimnasiu, pentru-că nu s’au primit la masă
ce îl fac şi mai frumos, e din neamul tigri­ Fasolea ferdela cu . . . . . . . — 60 cr.
şi studenţi din Scheiu cari n’aveau purtare Grumpene none ferdela cu . . . . —’40 cr.
morală bună, precum se cere Ia acea masă, lor), este ceva legătură vrăjită lăuntrică, pen- Vin nou litrul c u ......................... 24—30 cr.
tu-câ pantera se apropie de păun fără ca
după regulamentul ei. Să fie posibil ca con­ Mere ferdela c u .............................—•— cr.
acesta se fugă de panteră, căre apoi îl prinde
ducătorii unei biserici să se supere pentru Nuci ferdela c u .................................2-— cr.
şi-’l mâncă. Se crede că pantera are în ochii Carne de vită 1 klgr. c u .................. ~ -40 cr.
stricteţa corpului profesoral în acest punct?
sei ceva putere de a vrăji pe păun uitându-să » » porc l » c u .................—•— cr.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . —•— cr.
în ochii lui de departe.
Logodnă. Ioan Cârcu, învăţător în Re- » sventată 1 » cu . . . . — — cr.
teag i Ludovica Bezeriţa din Arpaşteu, îşi Un englez vânător de păuni însă, M. Brânză nouă 1 kl. cu . . . . ... —-24 cr.
anunţă logodna lor îndeplinită în 28 Oc- Tytler, spune că credinţa asta se pare a fi » în burduf c u .....................—■— cr.
deşartă, căci el într’o zi văzând un păun Ouă 6 cu . . . . . . . . . . — 10 rr.
tomvrie st. n. c. — Dorim noroc.
şăzând, într’un tufiş, s’a dus până chiar Pui de găină, părechea cu . . . 25—50 cr.
aproape de el şi păunul n’a fugit de zgomo­
0 Veste penibilă vine dela Braşov. Dl
tul lui, nici s’a mişcat din loc, ci făcea numai
Virgil Oniţ, distinsul director al gimnasiului
cu capul şi cu ochii, ca şi cum s’ar mira că f l i f l l l l
nostru superior de acolo şi-a dat demisia
ce zgomot aude iapTopiindu-se.
(retragera) din postul de director al acelor
Intr’aceea iată că Tytler vede de tot
însămnate şcoli. Dl Oniţ e unul din cei mai Slavă Domnului. Waty Scott, vărul
aproape şi o panteră, mişcându-’şi frumosul
luminaţi bărbaţi de şcoală ai noştri; sub d-sa | renumitului romancier englez Sir Walter
trup selbatec spre păun. Tytler îşi îndreptă
s’a organisat învăţământul în aceste scoale Scott, avea odată, pe când era încă elev în
puşca şi tragă în mândra fiară, când spre
în un chip excelent, încât doar’ în toată ţeara şcoală de marină, slobozenie casă se ducă cu
marea lui uimire văzu pantera ridicându-să
alt gimnasiu nu să poate făli că dă tineri mai mulţi soţi în oraşul Leith. Au mers cu
în picioarele dinapoi şi cu glas de om stri­
mai învăţaţi ca gimnasiul din Braşov; d-sa vaporul (corabia). După ce petrecuseră bine
gând: „Pentru D-zeu nu mă puşca!" Intr’o
a pus la cale şi-a dus la Irumoase sfîrşituri cu toţii şi timpul concediului era acuşi pe
clipă îi trecură lui Tytler prin minte toate
„Masa studenţilor11 de acolo; sub d-sa s’au sfîrşite, el băgă de samă că n'are destui bani
arangeat cu mare isteţime „bibliotecele clase­ poveştile indiene ce le cetise despre animale ca să poată plăti cheltuiala cea mare făcută 1
lor", având tot 2 clase bibliotecă deosebită schimbate în oameni şi oameni în animale şi -Soţii lui, voind săv’i ajute, scotoceau toate
despre duhurile din păduri!..
cu cărţi potrivite priceperii studenţilor din buzunările lor, însă fără nici un folos, că ce
Dar’ spre norocirea sa spaima nu-’i
acele clase, — şi altele, — şi de aceea ne găseau, nu era destul! Cârciumăreasa ame­
ţinu mult, căci pielea de panteră lunecă în
atinge loarte dureros vestea despre retrage­ ninţa cu poliţia si cu închisoare, ear’ pe de
jos şi de sub ea răsări un vânător indian,
rea d-sale dela însărcinatul post pe care atât altă parte pe domnişor îl aştepta pe vapor o
de luminat îl îndeplinea. E dureros că nici care era asemenea vânător de păuni şi se pedeapsă grea dela căpitanul, dacă nu era
îndreptase spre acelaşi păun. In credinţa lor
un bărbat ca dl Oniţ nu a putut fi păstrat la timpul hotărît înapoi; era desnădăjduit.
că numai pantera să poate apropia de păun
acelor şcoli, cruţându-’l de intrigile răută­ »Este un mijloc, care ar putea să vă
aşa uşor, luase şi el piele de panteră. Englezul
cioase ce de ani de zile bântuie societatea scape», zise în cele din urmă cârciumăreasa.
din vorbă însă nu crede să fie de lipsă pielea,
română din Braşov. »Care!?> strigă Scott.
că se vede că aşa e firea păunului şi-’l poţi
»Dacă mă iei de soţie, îţi iert datoria
Nenorocire mare. In 30 Oct. la ameazi vâna şi fără piele de panteră, sau apoi că şi şi poţi să te întorci la vapor».
s’a întâmplat în New-York o groaznică el, fără piele, s’a putut apropia de acel păun Scott aruncă o privire înspăimîntată
nenorocire. In uriaşa fabrică chimică s’a fiindcă un altul cu piele vrăjise deja păunul asupra bătrânei şi urâtei cârciumârese.
produs o explosiune (spargerea unui câzan) încât nici pe el nu-’l mai simţea.
»Sunt văduvă» urmă aceasta, >şi nu
în urma căruia fabrica a ars de tot şi 200
mi-'i iertat să mai ţin crâşma mea fără băr­
oameni muncitori şi-au perdut vieaţa. Mulţi Un tinâr Român lovit de soarte, fost în- bat, trebuie adecă să arăt poliţiei că m’am
şi dintre trecătorii prin stradă au fost omorîţi văţător-director la scoale de stat în mai măritat, altfel mi-se ia concesiunea. Dacă te
ori greu răniţi. Mulţime de trupuri, toate multe locuri, care vorbeşte limbile: română,
învoieşti să mă iei de soţie, eu n’am să ridic
scrum, să scot de sub ruine. maghiară şi germană, să îmbie a da instruc­
nici-odatâ vre-o cerere asupra persoanei sau
ţie la băeţi începători din limba franceză, la­
averei D-tale; mie nu ’mi trebueşti nici d-ta
„Andreiana", Reuniunea meseriaşilor ro­ tină, italiană, precum şi din vioară, flaută, nici averea d-tale, de c ât. atestatul de
mâni din SebeşubSăsesc învită la serata pian. Să recomandă ca instructor privat, ori cununie».
literară pe Sâmbătă în 3 Noemvrie a. c. st. ca conducător de cor. Scott se reculese încet din spaima sa
n. la 7 ore seara în sala cea mare a ho­ şi plecă cu „mireasa** lui la matriculantul şi