Page 3 - Bunul_Econom_1900_46
P. 3
Nr. 46 ______ "" _____ _ BUNUL E CONOM Pag. 3
ori-ce materie. vegetală (din lumea plan , Mulţi însă să fplosesc de afumare
H I G I E N A
telor, de care să ţin şi bureţii, mari Xla îngrijirea vinului,şi a pivniţilor în
ori mici), după un timp oare-care în măsură prea mare, dg şi cele mai multe
Sîia la sata.
cepe a putrezi, aşa. şi drojdiile de, vin, ori spre paguba vinului. Să vedem dar’,
Profesorul H. Pantazi publică în „Albina“
dela un timp încep a să descompune, când trebue, când e fer ta t şi când nu
toaie pentru popor ce apşre în Bucureşti, ur
a putrezi, împedecă curăţirea vinului, e tertat a afuma? mătorul articol adresat ţăranilor din Ţară, ar
şi la începutul descompunerii, dau Buţile goale, trebue afumate în ticol plin de adevăruri şi sfaturi bune, ce să
vinului un gust neplăcut, ear’ după toată luna odată, ca, lăuntrul lor să nu potrivesc şi la noi ca şi în Ţară, pentru ce
timp mai îndelungat pot trage după înfloară şi umezască. Pentru ţinerea în îl şi reproducem:
Una din boalele cari bântue pe o
sine întoarcerea vinului. bună stare a buţilor, afumarea nu
scară întinsă populaţia la sate, este r î i a.
Pentru aceea de drojdiile de vin, poate fi întrelăsată.
Pricina de căpetenie a acestei boale
care şi-au împlinit munca, adecă fierbe Multe greşeli fac proprietarii mai
rea, nu mai avem lipsă la desvoltarea mici cu afumarea vaselor mai ales la este n e c u r ă ţ e n i a .
Toată lumea cunoaşte rostul cu
mai departe a vinului, căci ele de aci tragerea vinului. Au obiceiu că trag
desăvârşire de seamă, pe care îl are
încolo mai curând strică decât folosesc vinul la fiecare tragere în butoiu bine
funcţiunea (lucrarea) regulată a pielei;
vinului, — de aceea îndată după fier afumat, crezând că fac un lucru tare
din pricina încetei şi relei sale funcţiuni,
bere şi limpezire, trebue se tragem cuminte, — deşi afumarea nepotrivită
urmează turburări mari în tot organis
negreşit vinul de pe ele. nu-’i tace vinului nici odată bine, ci
mul, cari turburări dau naştere mai târ
mai curând rău, căci:
Valorarea drojdiilor de vin. ziu la boale, destul de grele. E de pri
1. Afumarea întârzie ferberea li
In drojdii tot mai rămâne puţintel niştită (de după ferberea mare); sos a spune, că c u r ă ţ e n i a şi îngriji
rea sunt singurele mijloace, cari pot
vin, pe care însă, punând drojdiile în-
2. Din acidul carbonic al afumârii, face funcţiunea regulată şi activă a
tr’un sac mai des şi îndesând încet pe
să desvoaltă în bute prin străcurarea pielei.
el, îl putem stoarce din ele. Vinul stors
aerului curat, un fief de vitriol care Când zicem aceste vorbe, fără să
astfel îl putem pune în vasul cu vinul
acreşte vinul mai tare; vrem, ne gândim la scalde.
de pe fund (cel cam tulbure pe care
3. întârzie desăvârşirea vinului şi Ştiinţa ne arată în deajuns foloa
la tragere n’atn voit să-’l mestecăm cu
desvoltarea; aromei şi faţa lui o face sele ce se trag pe urma scaldelor. Nu
cel limpede), şi trebue îngrijit mai în
mai palidă; •; e azi om, care să nu fie pătruns de
colo tocmai ca vinul alb.
4. Vinul' afumat e'Stricăcios sănă neapărata trebuinţă a lor.
' -V inul^ât ocSj drn dr oj di i , nu-’i
tăţii omului f e l’ trage £dupâT)sine:'tulbu- Spălarea corpului a trebuit să fie
i e r t a t să-’l î n m u l ţ i m c u apă, căci
tări la mistuire’ (în stomach) şi dureri o lipsă, care s’a născut odată cu omul.
asta e oprit chiar prin lege ca un lucru
de cap. Chiar astăzi sunt triburi (popoare) săl
rău; aceea înse o îngădue şi legea, ca
Vinuri sănătoase, fără greşuri, nu batice în America, cari au şi ele cuno
pe drojdiile vinurilor mai tari şi aroma
e iertat dară să le afumăm la tragere. ştinţă de scaldă, pe care o fac cu mij
tice (de soiuri anume), se putem turna
vin mai slab, ca prin asta se le îm Să întâmplă nu arare-ori, că, mai loace cu totul primitive (cum pot).
bunătăţim. ales vinuri mai slăbuţe, întrelăsând um Cele dintâi popoare, cari au ridi
Drojdiile de vin, cărora le-am luat plerea, să înflor. La tragerea astorfel cat stabilimente (localuri anume, în case
deja folosul, le putem vinde dacă aflăm de vinuri (înflorite deja), e cu scop să şi în liber) publice pentru scălzi, se pare
cumpărător, ear’ dacă nu, să le ducem afumăm un pic butea, dar’ n u m a i p u că au fost Perşii şi Egiptenii.
la groapa de gunoiu, se le risipim în ţ i n t e l . La o bute de 5 hectolitri, e Din Asia obiceiul a trecut la Greci.
măsură deopotrivă (deci nu toate gră destul jumătate din o turtiţă de cele La acest popor din timpurile cele mai
madă) şi apoi să le folosim cu gunoiul mai mici de pucioasă. vechi, gazda socotea ca o datorie de
acela cu tot, la gunoirea viiei. La toate vinurile la care am băgat ospitalitate a da oaspelui şi o scaldă.
de samă începutul unor boale oare-care Mai pe urmă scalda e strîns legată de
Afumarea. , de vin, pentu împedecarea desvoltării deprinderi, mişcări corporale, făcându-se
Sub afumare înţelegem aprinderea mai departe a boalei şi pentru vinde înaintea, sau în urma acestora. S c a l d a
turtiţei de pucioasă şi arderea ei în carea ei, putem folosi cu modru afu şi deprinderile g i m n a s t i c e, iată două
bute. Pucioasa arde cu o flacără vine marea. lucruri cari au dat Greciei acele gene-
ţie şi mistue toate părţile dătătoare de La afumare totdeauna să folosim raţiuni de o neîntrecută frumuseţe şi
vieaţă ale aerului. Prin asta se desvoaltă turtiţe de pucioasă curată de arsenic, putere, pe cari oamenii timpului nostru
o materie din aer foarte înecăcioşasă: dar’ nu-’i iertat a folosi turtiţe aromate le admiră, fără a le putea întrece, sau
acidul carbonic. cu coaje de lemn,.de cui.şoare şi felu ajunge măcar. ^
După o afumare bună, în bute nu rite buruieni, căci dela acestea capătă La Romani, în timpurile vechi,
să mai poate prăsi nici floarea, nici vinul miros străin, .gust măestrit, şi asta scalda se făcea trecând Tibrul în not;
putrejunea, mai ales pentru lipsa de o o p r e ş t e şi legpa. mai pe urmă vine obiceiul ca singura
aer curat, bun, ba şi lerberea va fi de : . ■ ,, ■ . (Va urma). tici să-’şi aibă scălzile lor în casă, şi
mai scurtă durată, ori va chiar înceta apoi se ridică scălzi publice.
pe o vreme oare-care, mai scurtă ori Până astăzi încă băile la popoarele
mai lungă. orientale sunt în mare cinste şi la Ma
