Page 5 - Bunul_Econom_1900_46
P. 5
Nr. 46 _________ ... ■ B UNU L ECONOM ___ _____________ Pag- 5
atari Reuniuni şi acolo, — s’a constituit Iosif Hasiu, epitr., Nicolae Begu, George tul să vadă, ce le e. In scurt timp după
Cordia şi loan B. Dobria, ear’ de membrii aceasta au început să se umfle mânile
Reuniunea şi sunt cele mai bune pre
suplcnţi pe Dionisiu Comşa şi Nicolae M. ţăranului, ear’ până la prânz întreg corpul
vederi, că va ajunge la bine. Dorim
Antinie, de portărel Dumitru Z, Ciocan. i-s’a umflat; ziua următoare la 8 ore sara a
se aflăm asemenea ştiri şi din cele
Deci rugându-Vă să binevoiţi a publi murit între mari chinuri. Acum s’a îmbolnăvit
lalte locuri. Iată ce ni-se scrie:
ca în mult preţuitul nosţru ziar „Bunul Eco soţia şi o fetiţă de trei ani a ţăranului de
nom” această alegere şi totodată mulţumindu- cedat. Nu s’a putut încă afla că ce boală
Sâmbăta-super., 14 Nov. 1900.
Vă pentru bunăvoinţă ce a aţi arătat faţă poate fi aceasta.
On. DIe Redactor!
de causa noastră, prin trimiterea acelor sta
In urma înţeleptelor D-voaştre sfaturi, tute, dorim să Vă ţină D-zeu la mulţi ani Cuvinte de om în toată firea ? Foaia
am stăruit şi noi pe lângă poporenii noştri cu bine spre a putea răspândi încă atari „Hunyad”, oficioasa, comitatului Hunedoarei,
din Sâmbăta-superioară apuseană spre a în bune aşezăminte sărmanului nostru popor publică în cei doi numeri din urmă un arti
fiinţa şi ei o reuniune de înmormântare, şi am românesc. col mai lung sub titulâ „Lucruri triste”, ară
fost prea norocoşi de reuşită, înscriindu-sâ tând că în acest comitat ungurimea e rău
Al prea On. Redacţiuni
până acum peste 300 de membri, şi cei mai ameninţată de „valahisare”, şi autorul artico
mulţi dintre ei, arătându-să aplicaţi a plâti Chirion Adămoi, înv. lului dă un şir întreg de sfaturi, cum s’ar
îndată taxa fundamentală de membru, deşi putea „remaghiarisa” Ungurii ce s’ar fi români-
statutele nu le avem încă aprobate; Deci Privitor la primirea taxelor, sfă sat. Intre altele dă şi următorul recept:
primind subscrisul exemplarul de statute, tri tuim pe întemeietori — şi aci şi aiurea „Solgâbireul şi fisolgbirăul ar putea
mis din partea Prea On. D voastre, şi adu-, — se nu aştepte până vor veni sta cere, ca cel puţin aceia pe cari şi numele
nându-i in Dumineca trecută în şcoală spre îi arată a fi Unguri (adecă numele, deşi ei
tutele întărite, ei se p r i m e a s c ă
a ne constitui şi spre a li-să ceti planul de poate nu-’s! „B. E.“). să-şi' spună ungureşte
d e j a t a x e l e de î n s c r i e r e . E pricina ce o au la pretură: ar t r e b ui ă cv t
j
statute, îndată a fost şcoala plină şi ţînând
h
toamnă, oamenii pot plăti mai uşor; Pe s f simtă, că Ma g iaruI afl ă la el ornai
subscrisul din nou o vorbire, despre însemnă b u c u r o a s ă a s c u l t a r e a p l â n g e r i i
tatea acestei reuniuni, făcând totodată şi când vin Statutele (după 5 — 6 luni), sale, dac ă o pr e dă pe a c e e a ungu-
propunerea spre.â-şi alege şi un preşedinte se nu mai ai de lucru se aduni taxele, r e ş te, de c â t da c ă ar p r e d a-o în 1 im ba
v a la h ă ”...
şi un notar ad-hoc, spre a ne putea constitui, ci se începi deja. Taxele adunate se
membrii au şi ales de preşedinte adhoc pe depun în un libel pe numele „Reuniunii", Cine nu vede în aceste cuvinte, dat
dl Spiridon Mârdan, paroch, ear' de notar solgâbiraelor, sub forme mai ascunse, sfatul,
la o bancă românească.
pe subscrisul. Dând apoi statutele la desba- de a fi părtinitori faţă de oameni cari le vin
tere, şi făcându-şi fiecare observările asupra înainte, dacă aceia vor vorbi ungureşte, şi
diferiţilor paragrafi, în urmă au fost primite respingători, cât ,,s’o s i mţ ă ”, dacă vor vorbi
cu unanimitate, pe lângă unele mici schimbări, Ş t i r i d e t o t f e l u l româneşte?! Se nădăjduim că solgăbiraele; vor
statorind că taxă fundam. 1 cor., ear’ taxa fi mai cuminţi decât se primească acest în
de mort 30 fii. 0 boală primejdioasă bântue de câtva demn de a fi neumani şi nedrepţi.
Trecând-se la actul alegerii, a fosf ales timp, după-cum se scrie, în comuna Ersek-
cu majoritate de voturi dl loan Popu, paroch, Ganad, lângă Baja, printre animalele de casă Un CUVent înţelept. Ziarul bisericesc
ca director, domnul Spiridon Mârdan, paroch, ale locuitorilor. Boala e cu atât mai rea, cu »ApostoluU din Bucureşti publică în numă
cassar, şi şubscrisul ca secretar, ear’ de cât oa me ni i î ncă s e m o l i p s e s c f o a r t e rul seu mai nou următoarea ştire: Vinerea
membrii în comitet au fost aleşi: Nicolae uşor del a a n i ma l e . Săptămâna trecută trecută D. Paul e seu, doctor în medicină
Ispas, colect, Nicolae Bota, primar., Laurente dela o vacă s’au îmbolnăvit toţi membrii şi în ştiinţele naturale din Paris, şi-a început
Cocan, comerciant, Samoilă Petroiu, Nicolae unei familii, dintre cari patru au murit. cursul de fisiologie la facultatea de medicină
lonascu, asesor, Nicolae Grama, asesor, Du Zilele trecute unui ţăran i-s’au îmbolnăvit din Bucureşti, înaitea unor nurriăroşi ascultători,
mitru Cocan, primar, Dumitru Dobria, epitr., două oi. Stăpânul le-a căutat cu de-arnenun- compuşi din studenţi şi publici. D-sa, după-
căci într’adevăr la 20 August a nins puternic nu pe jos pe deasupra dealurilor ca iarna. an! Că, iată, vedem lucrul, şi nu putem spune
în Alpi, iar’ la 21 o fi fost, poate, vr’un Ştim că aşa va fi şi la anul, şi în toţi anii ce va ieşi din el, dar’ încă să ştim ce va ieşi
viscol pe la polul Nord pe undeva. Ce de acum fie şi 150 de ani înainte — pen- din cele nevăzute! De pildă, e cerul înorat
lucru mare, să proroceşti! tru-că aşa a fost într’alţi ani trecuţi fie o tare: va ploua, nu va ploua?. Toţi, după
Calendarul spune, când va fi întunecime mie, fie cinci mti şi şi mai de mult de când semne, zicem că va ploua. Dar’ ştim cu
de soare, de lună, când se vor întâlni două ţin oamenii minte. Dar' dacă acum doi ani siguranţă? Nu. Iată, se stîrneşte, nu ştii de
planete; când va veni cutare stea cu coadă; a nins în ziua de Vinerea-mare, anul trecut unde, un vânt şi împrăştie norii; ori norii
şi spune aşa de adevărat, că nu greşeşte nici n’a nins, anul acesta va ninge nu va ninge ? singuri se risipesc. Acum, dacă nu ştim ce
cu o clipită. Dar’ aci e altă socotelă. Stelele, De unde să ştie omul ? Ştie omul, că iarna va fi din ceea-ce avem înaintea ochilor,
pământul, luna, soarele, au drumul lor din ninge, dar’ de unde să ştie că va ninge în când toate probabilităţile sunt date şi tot
care nu s’abat, iar’ oamenilor învăţaţi li-e tr’o zi anumită şi nu într’alta ? Vezi ,că n’avem siguranţă, cum putem şti ce va fi
mşor să afle prin calcule, când vor fi întune umbletul stelelor;, al lunei şi soarelui, e pen mâne, poimâne, peste un an, când totul e o
cimile. Tot aşa nu trebue multă înţelepciune tru toţi oamenii de pe pământ acelaşi, unul întâmplare oarbă ?
■ca să poţi spune când va fi lună plină ofi şi vecinie; schimbările văzduhului însă sunt Cel-ce se crede în stare să spuie ce
lună nouă, pentru-că schimbările lunii sunt nespus de felurite pentru felurite locuri de vreme va fi peste 24 de ceasuri — nu peste
regulate şi le poţi socoti înainte tot cu atâta pe pământ, cum e felurită clima şi aşezarea mai mult - - ori e solomonar şi are putere
încredere, pe cât de cu încredere ştii că, locului. Peste un sat e furtună mare, peste dela dracul, ori e şarlatan. Dar’ solomonari
dacă pleci într’o parte un vas de apă, apa satul vecin e linişte şi arşiţă, într’aceeaşi zi şi n’au fost nici-odată, şi nici nu vor fi. Şarla
are să se verse. Acestea nu sunt prorociri, acelaş ceas. Ar trebui deci să avem atâ ea tani sunt însă destui în lume, cari zic:
sunt lucruri ştiute. calendare cu prognosticuri, câte oraşe şi sate «Dacă lumea vrea să fie înşelată, haid s’o
Dar’ cu schimbarea văzduhului e alt sunt în lume, ca să se potrivească prognos înşelăm. Ţăranii vreau prognosticuri, să Ie
ceva: e totul întâmplare. Toţi ştim, că pri ticurile cu locurile. Atunci poate ar putea dăm deci prognosticuri câte vreau, că ne
măvara are să se topească zăpada, că au spune adevărul! dau bani buni pe nimicurile noastre.» Noi
să crească .flori, că soarele are să umble L’ar putea? gândiţi-vă ce lucru mare e înşine suntem de vină, că ei ne înşală cu
pe cer mai pe deasupra capului nostru, şi ca să proroceşti ce vreme va fi peste un minciuni; când a văzut un negustor că nu-’i
