Page 7 - Bunul_Econom_1900_46

Nr. 46 B U N U L E C ONO M Pag- 7

aspect orilor şcolari reg. a luat masuri, ca la în 1900 a fost în termin mediu de 8 13 Klgr., dealuri, în câteva ţinuturi ale Chinei, se
numărarea poporaţiunii ce să va face în Ia­ cu;.dpi Klgr. mai mulUpa grâul american şi cultivă viţă de vi ie, dar’ Chinezii mănâncă
nuarie: învăţătorii, să fie* aplicaţi ca comisari unguresc. Deaseipepea „bunătatea fâ nii în­ toţi strugurii şi nu voescr'-'să.: ştie. die.-vvIn.TDi8
de numărare a poporului. ' învăţătorii fără trece cu mult ot;i-ce altă^ făină. Special grâul obiceiu Chinezii beau pe lângă ceaiu, apă de
privire ia caraterul şcoalelor lor; sunt datori moldovenesc e bogat îa»tamil şi proţein. Din orez, o zamă răcită şi lungită cu oţet.
a primi această sarcină, întrucât vor fi nu­ toate datele acestea resultă, după chiar Rachiul însă, afurisitul rachiu, e şi la ei
miţi la asta. învăţătorii numiţi vor fi scutiţi mărturisirea lui ^Bud. .-Hirlap", că grâul ro­ beutură de toate zilele. Ei îşi pregătesc un
de învăţământ dela 1 — 10 Ianuarie. mânesc nu e preţuit după cum merită, do­ fâl de rachiu mai moale de orez şi altul
vedit fiind, pă din acesta se poate pregăti mai tare de meiu. Pe acesta îl beau fierbinte.
Croani de urşi. Din Avrig se scrie cea mai bună pâne. Ca beutură adevărată îmbătătoare au
„Tribunei": Astăzi (18 Nov. n.) s’a ţinut opi ul .
goapa oficială de urşi. Resultatul a fost un Otrăviri nepomenit de multe! In in­ Precum să vede, şi în beuturi să deo­
uis de 160 klg. şi o ursoaică de 60 klg. stitutul cel mai mare de fete din capitala sebesc Chinezii de Europeni, şi dacă să a-
Dar şi nenorociri s’au întâmplat din cauza Rusiei, „Smolna", au fost înveninate 400 de samăiiă cu noi în ceva, e numai în faptul,
armelor slabe. Ursoaica, după-ce a fost rănită, persoane săptămâna trecută. La un prânz s’a că şi ei ca şi noi — nu prea beau apă.
a sărit la vânător şi l’a sgăriat urît; un bă­ împărţit elevelor la masă prăjituri. Deja după
trân vânător venind întru ajutor şi neluând amiazi cele mai multe eleve s’au îmbolnăvit Proverb- Nici soarele nu poate să lumi­
puşca foc, ursoaica s’a năpustit asupra aces­ şi sara erau 400 persoane, — eleve, profesori, neze pentru toţi de-odată. (Rusesc).
tuia şi l’a rănit grozav pe bietul om, care servitori — cari aveau grozave dureri din * .
acuma trage de moarte; într'un târziu s’a lăuntru. S ’a chemat în grabă medic; acesta Apa la matcă şi omul la meşteşugul lui.
întâlnit ursoaica cu alţi vânători în fuga ei, a constatat î nveni n are. Ajutorai sosit la Ci-că în vremurile mai de mult, un ţigan —
cari au culcat-o la pământ. Ursul încă s’a pus timp a scăpat pe cei mai mulţi, zece însă dracu ştie prin ce noroc — ajunsese împărat.
şt el pe inimicul seu şi a căutat a-1 măcelări, se luptă cu moartea. In urma cercetărilor Tremura varga toată suflarea de frica
însă căpitanul în pensiune Schuler şi Zerbes, poliţiei s’a aflat, că un bucătar din răsbunare, lui, că tăia şi spânzura. N’a fost minciună:
maşinist de aici, au sărit într’ajutor şi cu 4 fiindcă a fost dat afară, a pus arsenic în ţiganul, când s’a văzut împărat, întâiu pe
puşcături l’au doborît. aluat. întâmplarea a produs mare fior şi tat’său l’a spânzurat.
vuet în întreg oraşul. Da ţiganu, altfel negru-negru, de ’ntu-
Moarte. Dl Petru Stefănescu din Romo-
neca lumina soarelui, când şi-arăta faţa!
şel a îndurat o nouă lovitură cruntă a Bătrânul Kriiger, preşedintele Transwaa- Mă rog: zi-i ţigan şi-i destul.
sorţii. După doi jineri morţi în restimpuri lului, a sosit ieri în Francia. I-s’a făcut Ii pusese D-zeu mâna ’n cap, pe semne
scurte, ambii oameni în puterea vieţii, i-a primire frumoasă. De aci va merge în Ho- căi-se făcuse milă de neamu ţigănesc, care
murit acum şi fiiul seu Petru, student în iandia, unde va publica scrisori, compromiţă­ îi numai de ocară. Aşa, într’una din zile, pleacă
cl. III. reală în Deva, băiat de care să bucu­ toare pentru Chamberlain, ministrul coloniilor împăratul la vânătoare. Da uitasem să vă spui
rau mult pentru înfeliginţa şi modestia lui. engleze. -v / , ; că ţiganu ăsta fusese în vremea lui rudar:
Iată anunţul funebral ce âu dat: făcea scripci, linguri, copăi, văcălii de ciur
Cu inima trântă de durere aducem la Nouele tunuri. Maiestatea Sa Monarchul şi toate alea. ■
cunoştinţa consângenilor, amicilor şt cunos­ a făcut Vineri o revistă interesantă în hota­
cuţilor trista şi dureroasa ştire, că prea iu­ Umblând el aşa prin pădure după vânat,
bitul nostru fiiu, frate şi nepot Petru Stefâ- rul dela Godâllo, A trecut adecă în privire odată îşi uită că e „împărat" şi să opreşte
nesen, stud. în a IlI-a cl. reală după un morb nouele tunuri. Va să zică nu este numai o la un teiu frumos, şi măsurândul-’l cu ochii,
scurt, fiind împărtăşit cu S f Sacramente, ’şi-a simplă poveste ceea-ce s’a scris despre pre­ oftează „împăratul":
dat nobilul suflet în mâni le Creatorului, Vi­ vederea armatei cu tunuri nouă. Monarchul — Auleu! Ce mai teiu de văcălieL
neri în 16 Noemvrie st. n. fa 5 ore a. m., a rămas foarte mplţâmit de modelul de tun,
în etate de 15 ani. Rămăşiţele pământeşti Da cei din jurul Iui: Vedeţi, mă, aia
ale scumpului decedat s’au aşezat spre o- ce i-s’a arătat. n’a fost minciună: Apa la matcă şi omul la
dichnă vecinică, Duminecă în 18 Noemvrie meşteşugu lui.
la 1 oră p. m. în cimiterul gr.-or. din loc.
Rom o ş e i la 16 Noemvrie n. 1900. Dormi
In pace, suflet nobil şl blând, nu te vom Comitetul de redacţie:
uita! Petru şi Paraschia Stefănescu, părinţi,
Salomia Stefănescu bună, Ioana, Saveta, O- Călătorie între roatele trenului. Intr’o Preşedinte: Dr. Ioan Mihu.
preana, Arta, Ioan şi Aurel Stefănescu, fraţi, seară din săptămâna trecută, când trenul ex- Membrii: D r. St Erdelyi, Io a n M iha iu
îuonuţ, Maria, Nicolae, Ana, Simion, Maria, pres-oriental a sosit în gara dela Charlotten- D a n iil David şt Constantin Itaicu.
Avram, Maria, Vasile şi Măriuţa Stefănescu butg, pasagerilor li-au bătut în auz nişte
unchi şi mătuşi.
gemete ce vineau de sub un vagon-dormi- Proprietar - editor: I oan M ih a iu
Ţarul Husei este bolnav de mai bine tor. Căutând sub vagon, au aflat între roate Redactor respons.: I oan M oţa
un om aproape leşinat. Omul făcuse călăto­
de-o săptămână. Ştirile din urmă vestesc
ria dela Constantinopol până la Berlin vîrît
o înrăire a boalei. Unii au chiar griji că (să
între coarde şi partea de jos a vagonului, — DESCHIDERE DE OSPfcTĂRIEl
va mai însănătoşa ori nu. Medicii spun că e
■o boală de maţe, dar’ unii şoptesc c’ar fi fost o călătorie de 36 de ore. Călătorul era un Subscrisul (vestesc onoratul public, din
otrăvit de nlhilişti, însă scăpat la vreme de focar danez, care scăpându-’şi corabia, şi-a Orăştie şi din comunele vecine, că zidindu-’mi
ales acest chip de călătorie, pentru a ajunge
medici. casă nouă în capătul dinspre pod al stradei
la Berlin.
Burii perzându-’şi patria, îşi caută patrie * Căstăului, deschid aci
nouă. Vreau să cumpere loc pe pământ Beuturile Chinazilor. Toată lumea ştie,
că beutura cea mai plăcută a Chinezilor e ceaiul.
german în coloniile din Africa, şi cari nu în care onoraţii oaspeţi vor găsi cele mai
Dar’ ce mai beau ei? Berea u’o cunosc, nici
vreau să se supună nouăi stăpâniri engleze, bune beuturi şi cu preţurile cele mai moderate.
vestita bere bavareză, care a cucerit lumea
aceia să se ducă, cu miile, şi să se aşeze în Deschiderea sărbătorească a ospătâriei
noua patrie. întreagă şi a străbătut prin toate ţările, n'a are loc azi, Sâmbătă în 11/24 Noemvrie c.
putut se treacă dincolo de zidul chinez. Atât
&râul român. Direcţia căilor ferate ro­ de mult nu s’au avântat Chinezii, ca să bea Rugând onoratul public pentru binevoi­
torul sprigin, semnez,
mâne a început clasificarea grâului din Ţară bere ca Europenii, deşi între beuturi, berea e
cu toată stima
după metoda' americană, ©aţele sunt foarte mai puţin stricăcioasă sănătăţii. Lor le lipseşte
favorabile României. Greutatea gtâij|ţii produs însă nu numai berea, dar' şi vinul. Pe unele Dumitri Martin.