Page 4 - Bunul_Econom_1900_46

Pag- 4 ___________ HUNUL E C O N O M_________ Nr. 46

homedani, chiar religia porunceşte spă­ boale, cari împedecă pe oameni să-şi comitet de criminali stau şi mulţi oficeri bul­
larea corpului! câştige hrana de toate zilele, ear’ pe gari, ba că însuşi guvernul bulgar îl sufere
tăcend, deci îl. sprigineşte.
Chinezii din depărtatul Răsărit au copii îndepărtaţi dela lamina şcoalei.
Nenorociţii acusaţi recunosc că aveau
scălzi publică; S’a spus şi se spune: b i s e r i c a şi de gând încă în primăvara anului acestuia
Evreii, cari trăesc în mijlocul nos­ ş c o a l a ; aşi fi de părere să se zică: să facă revoluţie în Macedonia, dar’ le era
tru, au şi ei în toate oraşele unde sunt b i s e r i c a , ş c o a l a şi scalda] căci la frică că va păşi la mijloc România şi Sârbia
în numer mai mare. ce mi-i bună mintea luminată, când şi pentru aceea, ca să, producă zăpăceală şi
încurcături în România, hotărîserâ să omoare
corpul este bolnav?
Dacă ne uităm la vecinii Ruşi, vom pe Regele Carol I., ba şi pe Regele Serbiei,
S’au făcut mulţime de localuri
vedea că obiceiul scălzilor este răs­ c’apoi până se face rînduială cu urcarea pe
bune pentru şcoală, bine ar fi fost, ca
pândit chiar la sate, unde se fac în tron în aceste ţen, ei au timp se «cucerească*
t o t în ş c o a l ă se se f a c ă şi o Macedonia. Curaţi nebuni. Acum îi aşteaptă
chipul următor: se înferbentă bolovani
c
s a l d ă, ear’ învăţătorul se fie * obligat dreapta pedeapsă. Faţă de proces interesul
de peatră, se toarnă apă peste ei şi
a sili pe şcolari să se scalde odată pe lumii e mare. Foi mari din Germania, Viena,
ai baie de aburi; apoi te bagi în apă Budapesta şi aiurea, îşi au trimişii lor în sala
rece, ear’ iarna te freci, dacă vrei, săptămână, şi vara şi iarna! Ear’ în zi­ desbaterilor, ca se le trimiţă cât mai repede
chiar cu zăpadă. lele când nu fac scalzi elevii, ar putea ştirile despre ce se descopere şi ce să ho-
face sătenii! S’ar fi făcut un dbiceiu
Să vedem cum stau lucrurile şi tăreşte acolo.
bun: tinerii ieşiţi de pe băncile şcoalei A produs uimire o nouă descoperire:
la noi (în România, ca şi la noi în
încredinţaţi de folosul acestui obiceiu, în 1,8 Nov. n. poliţia de stat din Bucureşti
Ardeal! Red. „B. E .“). Fără multa vorbă:
l-ar fi ţinut şi ca oameni mari. a prins pe doi Bulgari, cari erau trimişi din
stăm rău. Sofia la Bucureşti, din partea comitetului de
Timpul nu este perdut. Nevoia se
Ţăranul nostru, am putea zice, în bandiţi ai lui Saraffov. Trimişii aveau îndru­
simte aşa de mult, încât acela, care
afară de rare abateri, nu cunoaşte marea, să facă tot ce vor putea doară aruncă
ar întemeia-o bine într’un sat, ar me­ în văzduh cu dinamită sala în Care-’s adur
scalda; se scaldă în apă, când Se bo­
rita recunoştinţa generaţiilor viitoare." naţi judecătorii români, cu acusaţi cu tot ş
tează, şi dacă are parte, ca satul să
cu toţi martorii atât de supărâcioşi pentru
fie aşezat pe marginea unui reu, îl mai
cei din »comitet«, fiindcă le descopăr în lu­
vedem jucându-se în apă doi,-trei ani Din România. mină adevărată şi sub ochii lumii toate tică­
ai copilăriei cât nu e bun de nici o loşiile. Dar’ Bulgarii au fost prinşi si arun­
treabă. Cătră sfîrşitul săptămânii trecute, s’a caţi în temniţă bainte de a fi avut timp să-’şi
început la Bucureşti pertractarea marelui pro­ împlinească «nobila» chemare-! Semn că fi­
Ori-cine, poate, a băgat de seamă,
ces al ucigaşilor bulgari, omorîtorii profeso­ rul ticăloşiilor bulgare se toarce înainte.
că chiar prin satele cari sunt aşezate
rului Mihăileanu. Procesul e foarte interesant
pe lângă ape, oamenii nu prea obici-
Şi descopere lucruri nespus de urîte despre
nuesc să se scalde şi ■ întâmplător, de Bulgari. Reuniunile de înmormântare în
nevoe, în lipsă de pod sau de punte, Toţi acusaţii recunosc că au fost puşi Sâmbâta-superioară.
se bagă în apă, peste care au a trece la cale de comitetul revoluţionar din Sofia
(capitala bulgară), că au fost ademeniţi parte
spre a-şi căuta de trebi. Avem plăcerea a afla, că în una
prin vorbe frumos sunătoare, parte prin
Cu părere de rău, dar’ aşa stau lu­ din multele locuri de unde ni-s’au cerut:
bani, ca ,Să facă treburile tâlhăreşti ale comi­
crurile. Nu e de mirare, când vezi apoi tetului, de sub conducerea lui Sarafifov. Se şi unde am trimis Statute de-ale Reu­
sate întregi pline de rîie şi de mulţime de dovedeşte şi aceea, că în legătură cu acest niunii de înmormântare spre a înfiinţa

«spune cum va fi vremea,» în fiecare an cald.» In zilele când e ger, calendarul spune
F O I T A
. .> . . - şi în fiecare zi, arătând «schimbarea văzdu­ moină; când e senin, el spune ploaie; când
hului şi-a lucrurilor văzute» pe 150 de ani bate piatra, el spune vreme liniştită. Şi tot
Prorociile despre schimbarea văzduhului. înainte. aşa. Fără îndoială, une-ori spune adevărat,
Fireşte, pentru ţin plugar nu poate se dar’ nu fiindcă a ştiut, ci fiindcă a ghicit.
fie nici o carte mai de folos, de cât aceea De unde se ştie bietul om. care a
Mî-am cumpărat şi eu odată un «Ca- care-’l învaţă când o fi vent şi ploaie, când făcu t cali n darul, ce vreme va fi peste o
lindar aşezat pe şepte planete in care să grindină şi înec, când va fi senin ori furtună, lună, peste un an, ba peste 150 de ani?
cuprind 150 de ani.»‘ Acest calendar este brumă şi zăpadă, pentru-ca să-’şi poată Eu n’atn făcut calendare nici-odată, că nu
cel mai iubit de popor, pentru câteva lucruri potrivi munca şa după starea văzduhului. mă pricep, dar’ dacă aş face unul, aş trânti
ce le are: pentru Trepetnicul cel pentru sem­ De aceea toate calendarele se ocupă mai nişte prognosticuri de ţi-ar fi mai mare
nele omeneşti, care spune despre «clătirile» mult ori mai puţin cu prognosticuri asupra dragul: în ziua cutare va ploa, în cealaltă
ochilor şi-a genelor, a coatelor şi-a genunchilor vremii, şi dintre mai multe calendare ce i-se va fi arşiţă, în cealaltă aşa, cum m’ar tăia
şi ce se va întâmpla omului căruia i-se recomandă, omul dela ţară va alege totdeauna capul. Şi pun rămăşag, că aş ghici măcar o
«clăteşte» ceva. Apoi e vestit pentru învăţă­ pe cel cu mai multe prognosticuri. sută. Ba le-aş ghici pe toate, că, de pildă,
tura Păscâiiei, pentru Povaţa de-a cunoaşte Are Românul însă o vorbă: «minte ca când aş zice că în cutare zi va fi ploaie,
zodia pentru cei-ce nu ştiu când s’a născut, din carte.» Şi e lucru ştiut că ori-ce vgrbă într’adever undeva, cât e o ţară de mară,
pentru arătarea planetelor şi soartea ce-’l înţeleaptă şi, proverbială să naşte dintr’o poate că plouă întraceeaşi zi, şi dacă mi-ar
aşteaptă pe fiecare om născut în cutare an, păţanie. Mi-se pare, că tocmai prognosticurile zice cel din Bucureşti: «Cum spui' ploaie,
şi câte altele. din calendar au făcut pe Român să scoaţă când e senin ca laptele?» Eu i-aş răspunde:
Văzusem pe doi ţărani că-’l cumpără, vorba pe care-am pomenit-o. «Să mă ierţi, la Dorohoiu ploauă.» Aşa o păţise
şi l-am cumpărat şi eu. Ei mi-au spus că-’l Afară fulgeră şi trăsneşte şi plouă potop, mai anul trecut un calendar din Bucureşti
iau pentru arătarea vremii, căci acest prea şi dacă eşti curios să ştii ce spune calendarul care spusese pe ziua de 20 August zăpadă,
vestit calendar e meşter mare în prognosticuri pe ziua de azi, faci nişte ochi cât postul pe 21 viscol. Se vede că scria dormind
(ghicituri de vreme şi tâlcuire de semne): mare, căci el spune negru pe alb: «senin şi cel-ce prorocea, dar’ - de ruşine n’a rămas,