Page 6 - Bunul_Econom_1900_46

Pag- 6 B UNU L ECONOM Nr. 46

ce a arătat într’o strălucită cuvântare deosebi­ a fost scoasă la iveală vrednicia personală a şi Austria sunt "nevoiţi a urca din nou preţul
rile fundamentale între chimie şi fisiologie, dlui I. Vulcu, care iată. face şi începutul unei hârtiei în mod însemnat. Anume dela 1 Ia­
arătând cum cea dintâi se mulţumeşte cu industrii româneşti aici; după-ce comerciului îi nuarie 1901 se va urca preţul cu 15—20% ;.
căuşele imediate, pe când cea de a doua face atât de frumoase servicii; apoi s’a scos se zice, că pentru unele feluri de hârtie se
caută: căuşele finale a'e fenomenelor, şi-a ter­ la iveală meritul directorului Ardelenei în vor urca preţurile cu 30—-40%. Comercianţii
minat declarând, că vec i ni e c a us a cău ­ jurul acestui arangeament economic financiar de hârtie au hotărît unanim, ca din 5 Noem-
ş e l or (începutul începuturilor lucrurilor din de frumoase nădejduri, a băncii; s'a scos viu vrie să urce preţurile. In anul acesta s’a ur-^
lume) v a r ă mâ ne a ne c uno s c ut ă şi că la iveală vrednicia personală a dlui I. Comşa cat până acum preţul ei de 3 orii Acum
cu c â t c i ne v a să va a d â n c î mai din Selişte, unul din cei mai binemeritaţi acuşi e îndoit ca anul trecut.
mul t în tai nel e ş t i i n ţ e i , c u a t â t e x i s - răspânditori ai comerciului la noi Românii şi
ţ e n ţ a unei f or ţ e i m p e r i o a s e şi acum companist la această frumoasă între­ JPoml cu poame, puşi pe masă*
c o n ş t i e n t e , a lui D-zău, r ă s a r e mai prindere industrială, — etc. E negreşit o vedenie din cele mai frumoase,
e v i d e n t ă în mi nt e a ome ne a c ă . Banchetul a ţinut în bună disposiţie să vezi pe o masă aşezaţi 2—3 pomişori,
Dl Paulescu e unul din cei mai stră­ până la orele 2 noaptea. Vom reveni, dând încărcaţi de poame coapte, şi după prânz
luciţi elevi ai universităţii din Paris, unde a amănunte. se-’ţi iei câte-o poamă de pe ei, cum ţi-ai
studiat timp de doisprezece ani. lua o floare dintr’un buchet pus pe masă.
0 mare răstunare de tren. Joi expresul
Şi vedenia asta frumoasă şi plăcerea de-a
Un vesel banchet a avut loc Mercuri de Sud s’a răsturnat lângă D.ix (Francia) în
putea gusta atari poame, o au bogaţii oraşe­
seara în hotelul „Central11 din loc. Dl Ioan I. urma căreia 17 c ă l ă t or i au f o s t ucişi lor mari, mai ales din Paris, Londra, etc.
Vulcu a luat în întreprindere în tovărăşie cu dl ear’ 32 răniţi grav. Intre cei morţi e şi Cane-
Şi pomii puşi, nici nu-’s mai mari ca nişte
/. Comşa din Selişte, marea moară de vapor varo, ministrul pleniponteţiar al Perului la Paris,
buchete de flori.
a d-lui R. Kaess, şi renovând-o şi mărind-o ear’ între cei răniţi e şi soţia lui Canevaro,
Să ştie anume, că prin altoiri măestrite,
încă pe cât era, în ziua sfinţilor Mihail şi căreia i-s'au frânt picioarele. Locomotiva să­
poţi face ca pomul în loc să crească zdravăn
Gavril începând lucrarea nouă în moară, au rind de pe linii s’a împlântat în pământ la
ca ceialalţi pomi, să rămână pitic. Prin gră­
făcut sfinţirea ei (feştanie) prin preotul Ioan distanţă de 209 metri. Causa nenorocire! e
dini domneşti nu-’s puţini pomii, de pe cari
Moţa, fiind de faţă Direcţiunea institutului prea mare repejune cu care era mânat tre­
pentru a-ţi lua poame, n’ai să te sui pe
»Ardeleana«, comitetul de supraveghere, pro­ nul, ear’ după o altă părere: o prăbuşire de scară, că le poţi lua de pe vârful lor cu
prietarul contractant şi noii întreprinzători cum teren. mâna, că-’i pomu numai cât omu.
şi număros popor, ear’ sara s’a dat banche­ Prin repetiţă altoire măestrită s’a ajuns
tul de bună urare a începerii lucrării. Având Acuşi de necrezut, şi totuşi aşa! Vor de să ved pomi numai de 3—4 palme de
această luare în întreprinderii a morii, legă­ fi mulţi cari să vor îndoi că se poate şi aşa
nalţi, dar’ bătrâni de 5— 6 ani, cu coroană,
tura sa cu arangeamentul financiar ce l’a ceva, dar’ ori se îndoesc ori ba, aşa e : deplin desvoltată şi încărcaţi de poame cari
făcut »Ardeleana* cu lumina electrică în oraş, Contele Boni de Castellan, care trăeşte la de cari mai frumoase. îndeosebi au grădinarii
Introdusă tot prin dl Kaes, la banchet au Paris a dat în vara anului de faţă 20 de grije ca c i r e ş i de aceştia pitici să aibă
fost invitaţi membrii direcţiunii „Ardelenei11, franci pentru cea dintâiu cireaşă ce s’a adus
mulţi, căci nici un alt pom. nu place m^i
comitetul ei de supraveghere, funcţionarii în piaţa PariSuhiiV^A dăt^tâta pe ea, pen-
mult vederii pe masă ca atari cireşei încăr­
băncii, proprietarul contractant, preotul fungent tru-că să făcuse şi copsese foarte de timpuriu, caţi de roadă. Cireşele lor sunt foarte bine
la feştanie, şi înv. dir. C. Baicu. când nici nu să pomenea să mai fie cireşe,
desvoltate, căci grădinarii nu lasă se se des-
Prin vorbirile ce s'au ţinut la banchet şi el voia să fiecare Să poată spune, că a
voalte prea multe, unde văd două lângă o-
mâncat Căi dintâi cireşe estah. Mai târziu,-
laltă, una o rup, ca ceealaltă se se poată
cumperi calindarul fiindcă n’are prognosticuri când le mâncă toţi Ţiganii, nici nu să mai desvolta cu atât mai bine, şi peste tot să nu
a făcut unul cu prognosticuri anume numai uită la ele. fie pe cireş mai mult de 100 cireşe! Prin
ca să te mulţumească. Şi cu cât alergi tu Şi aşa e cu toate poamele, cu toate asta în loc de 2 —300 de cireşe mijlocii ori
după ele, cu atâta el ţi-le minte mai cu foc. legumele: cine poate duce mai curând o chiar mici, ajung de au 100 cari de cari mai
Bani să iasă! poamă sau o legumă în piaţă, pe când nu sănătoase, pline şi gustoase. In pătulurile
Mi-am adus aminte de vorba: De unde le are toată lumea, face parale frumoase cu calde unde cresc şi să cultivă pomişorii, grădi­
nu e foc, nu iese fum. N’o fi deci ceva ele, cu o poamă cât mai târziu cu o ferdelă. narii pun zi ele zi pomişori noi, ca să fie în
adevărat, măcar cât un fir de mac, în prog­ Şi grădinarii ştiu aceasta, şi de aceea care a toată vremea unii în floare, alţii în pârgă, alţii
nosticurile acestea, căci altfel ‘cum s’ar fi ştiut ajuta naturii să-’i dăruiască poame mai copţi şi alţii se Ie urmeze, şi aşa acum iarna
născocit ? Sunt ele toate, din creştet până în curând ca altora, le ţine la preţ, şi face parale ei pot vinde atari cireşi plini de roadă şi
talpă, minciuni şi şarlatanie ? Eu nu o zic. cu ele! până în primăvară şi până la celelalte cireşe.
Este în ele puţin adevăr, dar’ puţin de tot; Dar’ şi pe la noi e aşa. - In oraşe mijlocii, Pe Crăciun mai ales să îngrijesc se fie mulţi
lumea a făcut şi aici din ţînţar armăsar. de pildă Sibiiul, colea în primăvară când înfloriţi, că trec cu preţuri foarte mari, fă­
Prognosticurile băbeşti, cu vrăbiile, cu cioarele, încă nu-’i vorbă de-a mânca crastaveţi noi când maro bucurie în familii a vedea cireşi
cu paiangenul şi cu alte animale cari arată de prin grădini, grădinarii cari au reuşit a înfloriţi pe când afară urlă criveţul şi zăpada
Intr’un iei ori într’altul că se va schimba avea câţiva crastaveţi din pătulul cald, iau şi toţi cireşii grădinilor dorm amurţiţi
vremea, au în ele un sâmbure de adevăr. dela cei generali şi domni mari, câte 1 fi. de frig.
Apoi prognosticurile institutelor meteorologice, de crastavete. Asemenea produc de timpuriu şi alte
cari măsoară mereu, cu barometrul, cât e de poame: colea în primăvară când pomii nici
rar ori de des aerul, care măsoară puterea Să duc Rutenii. Din Fiume se scrie, că n’au înflorit, meşterii grădinari îţi dau per­
şi iuţimea vânturilor, toate au şi ele în- pe acolo trec earăşi numeroşi emigranţi ru­ se ce! O persecă cu 8 franci, 1 măr cu 1
tr’însele un adevăr. Dar’ lucru mare nu e teni. Zilele acestea nu mai puţin decât 300 franc şi 1 kilo de struguri cu 12 franci!
nici de ele, de prognosticurile învăţaţilor, şi de Ruteni din Maramurăş au trecut prin Şi sunt bogaţi şi vestiţi grădinarii
sunt restrînse: nu se întind mai departe Fiume spre Genua,_ de unde vor pleca mai francezi ca şi nefrancezi, şi poate nici o altă
de cât pe 24 de ceasuri înainte — atâta, departe spre Brasilia. muncă nu le-ar răsplăti aşa bine osteneala
dar’ nu prorocesc ce va fi peste un an şi ca chiar pomii, cu care ei au ajuns a face,
chiar peste 150 — şi şi atunci ele zic: »se Hârtia din nou Se va scumpi. Foile iată, minunii
ungureşti aduc ştirea,'că din causa continuei
poate să fie aşa«, dar’ nu «are aşa să fie»
scumpiri a materialului brut, ce se întrebuin­
cum spun calendarele. învăţătorii în serviciul numărării popa-
ţează la fabricarea hârtiei, la care se mai raţiunii. Ministrul unguresc de culte şi in­
(Vs urma.) G. COŞBUC
adauge şi lipsa apei, fabricanţii din Ungaria strucţiune, printr’o crdinaţiune adresată in-