Page 2 - Bunul_Econom_1900_52
P. 2
Pag- 2 ______ ; ': - - . B U N U L ECONOM ' ' . .. .. -• . Nr. 52
e această înaintare destul de mare ori Temeiul tuturora. căciulele domnilor şi plugarilor se gă
nu? Oare a l ţ i i ce au fost şi ce sunt? tesc din pârul şi peile animalelor îngri
Şi de-au ajuns alţii dela 1 la 4 in Intr’o veche cântare poporală vine jite de plugar. Tot aşa peptarele şi
toate, car’ noi dela 1 la 2, speriaţi de înainte şi următoarea plângere a plu mânecarele, cojoacele, saricele şi man-
această mare rămânere înapoi, să ne garului robit: telele, cioarecii şi rochiile, ciorapii şi
gândim, că oare ce ar fi de făcut, ca toate soiurile de încălţăminte, nu mai
„Eu fac drumuri şi punţi grele
m a c a r în v e a c u l v i i t o r aven ul Şi-apoi dau vamă pe ele, puţin cămeşile, hainele de pat şi alte
t
n o s t r u să nu mai r e m â e în z b o La ’mpSratu-’i dau cătane, albituri
rul seu aş a t a r e n a p o i a a v â n t u Domnilor pită şi carne...“ T* Trecând Ia l o c u i n ţ ă , vedem că
lui a l t o r a , căci o se nu ne trezim Da! Plugarul a avut şi are de în şi aci plugarul îşi are partea sa de
la alt veac ca ei au ajuns dela 4 de deplinit mari şi însemnate lucruri. Căci muncă şi osteneală. El scoate şi trans-
azi d. e. la 50, eaf’ noi dela 2 al ce poate fi mai însemnat şi mai folo poartă peatra, varul şi năsipul, el gă
nostru poate abia,,la 10. Ar fi şi acea sitor decât a câştiga prin grea trudă teşte şi duce materialul pentru arderea
sta o înaintare, dar’ în asămenare cu cele trebuincioase pentru hr ană, î m- cărămizilor şi ţiglelor, el prelucră în
a altora, prea înceată, încât mergând primul rînd şi duce lemnul trebuincios
b r ă c ă m i n t e şi l o c u i n ţ ă ?
tot aşa, valurile tot mai năvalnice ale la facerea caselor mici şi mari din
Pânea, care formează hrana de că
vieţii şi a luptei pentru vieaţă, ne vor sate şi oraşe, cum şi lemnul pentru
petenie pentru
strivi mai curând ori mai târziu. uneltele de trebuinţă în casă, pentru
„împăratul din palat,
Tot Românul vrednic ar trebui zidirile .economice, pentru închiderea
Muncitorul dela sat,
să între în veacul ce vine, în mână cu Coconiţa dela bal, curţii şi grădinii, ş a.
o a r m ă de l u p t ă c o n t r a n e ş t i i n - Ţărăncuţa de pe mal“, Plugarul nu lipseşte dela facerea
ţ ei, şi atari arme sunt azi pentru căr pânea umilitul plugar o scoate din pă d r u m u r i l o r de hocar, de comitat,
turarii noştri f oi l e bine alese, c ă r ţ i l e mânt. Tot plugarul agoniseşte mămă- de ţeară şi de fer, cum nici dela con
bine scrise, după a căror poveţe se se măliga pentru el şi pentru toţi; nu struirea p o d u r i l o r .
poarte lupta viitore a vieţii. mai puţin legumile şi poamele, cum şi Pentru toate acestea duce mate
Sfintele sărbători ale acestui Cră vinul, din care tocmai el gustă- mai rialul trebuincios: pământ, năsip, pea-
ciun, acel cărturar român le va peţrece puţin, apoi orzul şi hemeiul din care se tră, petriş, lemn, ş. a , astfel că cu drept
în chip măi plăcut lui D-zeu şi nea face berea, ş. a. cuvânt, se poate zice, munca plugaru
mului seu, care va stărui mai vârtos, Plugarul prăseşte, creşte şi îngri lui e neapărat trebuincioasă şi aici ca
ca tot mai mulţi se se înarmeze pentru jeşte vitele şi celelalte animale de casă, în toate lucrările îndeobşte folositoare.
viitor cu atari arme în fiecare, sătuleţ. a căror carne lormează cu deosebire Pe lângă aceste plugarul plăteşte
Şi celor-ee întru această se vor nesui hrana altora, asemenea şi smântână, în rînd cu alţii d ă r i l e şi a r u n c u r i l e
şi aduce-şi-vor aminte de lucrul acesta untul, brânza, ouele, mierea, ş. a. pentru susţinerea bisericii şi şcoalei din
în aceste -sfinte zile, cum şi tuturor
Luând în deaproape socotinţă comună, pentru bunul mers al tuturor
spriginitorilor noştri, le dorim dela
î m b r ă c ă m i n t e a oamenilor din toate afacerilor comunale, cercuale, comita-
D-zeu sărbători cu mult bine!
stările şi treptele vom vedea, că toate tense şi ale ţerii întregi.
se câştigă în rândul întâiu prin vred Gând fiiul plugarului a ajuns în
nicia şi munca plugarului. Pălăriile şi plină piîtere, are să facă serviciul de
. F O I T Ă pândeşte groaza în împrejiurimi. Sunt nepătrunse pădurici de rose şi de lauri
asemenea ascunzători, în cari un sin sălbateci, larg de aproape o milă. Ţi-,
gur tigru omoară în fiecare an, un nu nutul acesta este mărginit la Nord de
măr de peste 150 oameni, fără a mai cătră colinele dela Rajmahal. Vechea
w « b <b î& v ş a a s s c & Y .
socoti celelalte animale. cetate turcească Rajmahal cu palatele
E de înţeles dar’ goana neîndu şi moscheele (bisericile) sale, era încă
Se ştie că Indiile engleze, mai ales rată ce se dă contra acestei fiare. în picioare în întâia jumătate a
părţile din jurul Gangelui, sunt pline Iată în cele următoare istoria unui veacului, în acest ţinut. Tigri, leoparzi,
-de o mulţime de fiare sălbatece, cari asemenea mâncător de oameni, a unui bivoli, fără a vorbi de celelalte animale
fac în fiecare an un uriaş număr de tigru, care. a avut într’o parte a Indiei sălbatece, erau legiuni în împrejurimi.
jertfe, oameni şi animale. Guvernul in un fioros renume, şi ale cărui jertfe nu Drumul de fer al Indiei-orientale tăind
dian dă în fiecare an o sumă mare se mai pot socoti. E vorbă de un ti acest ţinut, a pus capăt acestei stări
de bani ca premii acelora, cari ucid gru care a fost urmărit de vânători is de lucruri. Dar’ în tot timpul cât ţi
un număr mare din aceste fiare. teţi în decurs de mai mulţi ani, dar’ nură lucrările drumului de fer, lucru
In părţile Gangelui, cel mai temut în totdeauna a putut scăpa de urmă rile se înrăutăţiră. Oraşul Rajmahal fu
şi îngrozitor duşman al omului e ti ritori, cari voiau să-i mănânce capul, aproape nimicit, inginerii făcură funda
grul, cel mai frumos şi sângeros ani mâncând, drept răsbunare, el mai în mentul liniei cu sfărîmăturile splendi
mal. Natura în aceste părţi e par’că fiecare zj, câte un nenorocit rătăcit delor palate. Unul din aceste palate,
anume făcută pentru isprăvile acestei prin pădurile de papură şi prin cultu rămas întreg, era locuinţa pentru gu
fiare, prin întinsele sale holde de orez rile de orez. , vern, dar’ în apropiere, templele dărî-
şi prin desele şi nepătrunsele sale câm La urma urmelor, i-s’a venit şi mate, petrile răsturnate acoperite de
puri acoperite de arbuşti, ierburi şi pa tigrului de hac, cum se zice. ierburi mari, se umplură repede de
pură, şi în cari tigrul îşi găseşte o tai De-alungul ţărmurilor Gangelui se animale sălbatece. O veche moschee
nică ascunzătoare, de unde apoi răs- întinde un ţinut, altă-dată acoperit de mai cu samă devenise ascunzătoarea
