Page 3 - Bunul_Econom_1900_52
P. 3
Nr, 52 ; ___________ BUNUL ECONOM Pag- 3
ost aş, şi în timp de grele încercări In vederea acestei ţînte, cu trei cu bun sfîrşit la un curs de economie,
se apere cu punerea capului binele şi şi V2 ani înainte de aceasta, ministrul pus la cale în fiecare an din partea
neatârnarea ţerii. şcoalelor a pus la cale organisarea sau ministrului de agricultură, şi în sfîrşit
Am înşirat toate aceste pentru a întocmirea şcoalelor economice de repe cei-ce îşi câştigă îndreptăţire dela mi
pune înaintea ochilor plugarului icoana ţi titme. nistru în urma cunoştinţelor teoretice
}
lucrărilor sale, atât de multe şi însem Iată cum: şi mai cu samă practice.
nate, şi pentru a areta vrednicia sa în Şcoalelor de repetiţiune sau de Ne oprim pe o clipă la cualifica-
societatea omenească; dar’ îndeosebi Dumineca, prevezute în art. de lege ţiunea sau pregătirea învăţătorilor pen
pentru a dovedi, că plugâria este te 38 din 1868, a rânduit să li-se dee o tru aceste şcoale.
meiul tuturor meseriilor, sau mai bine, î nt oc mi r e p o t r i v i t ă . t r e b u i n Această pregătire se face în şcoa
a tuturor lucrărilor omeneşti. ţelor popor ul ui , şi în locul Întâi u lele de agricultură şi vinicultură (pentru
Temeiul ori-cărei zidiri inse tre- să îmbrăţişeze învăţăturile economice, cultura viilor) ale statului. Cursurile
bue se fie solid (tare) şi bine întocmit, din care pricină s’au şi numit scoale sunt de câte o lună. In anul trecut
ca zidirea întreagă se fie trainică. e c o n o m i c e de r e p e t i ţ i u n e . s’au deschis pe sama învăţătorilor două
Plugărimea noastră neapărat tre- La înfiinţarea şi susţinerea ăstor astfel de cursuri, unul în Iulie şi altul
bue se fie bine închegată, pentru a-’şi fel de Scoale a îndatorat comunele, în în August. Cel dintâiu s’a ţinut în 8
putea îndeplini greaua şi folositoarea cari se află şcoală ca mai mulţi învăţă locuri, al doilea în 12 locuri, primindu-
chemare în mijlocul naţiei noastre şi tori, fie şi numai doi. se pentru fiecare loc câte 20 învăţători
a celorlalte popoare conlocuitoare din
Comunele sunt datoare să pună la şi ajutându-se fiecare cu câte 50 fl.
ţeară.
îndemână o grădină pentru deprinderea Cum însă de regulă se dă întâie
R omul S imu
faptică în deosebitele ramuri ale plu-
tate învăţătorilor dela şcoalele aşa nu
gâriei" şi grădinăritului Acea grădină
mite de stat şi Comunale, numărul în
Scoale economice de repetiţîone. să o închidă, se îngrijească de remune văţătorilor noştri, ce au luat parte la
rarea (răsplătirea) învăţătorului, ce va
aceste cursuri, de sigur a fost foarte
da învăţăturile economice, să cumpere
Stand în privinţa purtării econo neînsemnat. Ear’ fiindcă şcoalele noastre
uneltele şi sămânţa de lipsă, ş. a.
miei măi tot aşa ca înainte de asta cu în cea mai mare parte sunt cu câte
veacuri, ear’ puterea de-a tot da fiindu-i îndatoraţi la cercetarea acestei un singur învăţător, adecă de acelea,
bietului ţeran stoarsă prin dări şi alte şcoale sunt copiii, cari au trecut cursul cari deocamdată nu sunt constrînse a
sarcini de tot felul, el are azi cea mâi de 6 ani al şcoalei de toate zilele, adecă avea şi şcoale economice de repetiţiune,
mare lipsă de astfel de aşezăminte, cei în vârsta dela 12— 15 ani. nime nu ne-a pus sula în coastă, ca să
cari se ţintească la îmbunătăţirea sorţii învăţătura teoretică (din carte) ne pregătim învăţătorimeâ şi pe această
sale, cele aproape părăsită. şi cea practică (arătând în faptă ce şi cale. Tocmai de aceea la noi mai nu
In împregiurările de azi scoale cum e de-a se urma), o dau acei în se vede nici o mişcare pentru a se
economice cât mai multe şi mai la văţători, cari după câştigarea diplomei satisface acestei neapărate trebuinţe.
îndemână, chiar şi în fiecare comună, înveţătore.şti, au sfîrşit în regulă un curs Nici comunele politice, nici parochiile
ar fi doară pentru ţeran c e l e mai întreg la o şcoală de agricultură (eco nu desfăşură rîvna ce este de dorit. Şi
f o l o s i t o a r e şi mai b i n e v e n i t e nomie) sau de vierit; apoi aceia, cari această lipsă de rîvnă este foarte pă
a ş e z ă m i n t e . şi-au câştigat atestat, că au luat parte gubitoare. Fără învăţători mai bine
unui mândru tigru mâncător de oa rea grozavă, întunerecul de acolo, teama, sânge rece şi nu-’şi perdii capul. El
meni. Fiara sta toată ziua ascunsă şi îl făcură să se retragă. îşi ţinu cât putu răsuflarea şi rămase
nu ieşea decât noaptea, dând târcoale Se crezu o vreme că se slîrşise nemişcat, deşi era aproape sdrobit de
până la o colină pe care se afla mor cu teribila fiară, care îngrozise întregul greutatea tigrului. Pentru a ne putea
mântul foarte cinstit al unui sfânt mu ţinut şi a cărei veste şi poveste se lă închipui această greutate, este destul
sulman. Acolo, într’o colibă, un fakir, ţise pretutindeni, de atrăsese pe cei s ă . spunem că cornul de aramă pentru
şcolar al acestui sfânt, păzea mormân mai îndrănseţi vânători de tigri, praful de puşcă, pe care-1 avea atârnat
tul, Tigrul venea adeseori noaptea până Doi buni vânători cari urmăreau de gât, a fost cu totul turtit. Prietenul
aproape de acest sfânt păzitor, se oprea, fără preget pe acest fermecat tigru, său se retrăsese de o parte şi pândea
îl privea lung şi apoi se depărta, fără plecară într’o zi din nou în goana fiarei. clipa ca să tragă cu folos în fiară. Ti-
sâ-i facă cel mai mic râu. Fakirul, Cre Pe când treceau printr’o câmpie măr ; grul însă după-ce linse câtva timp la
zând că ceva dumnezeesc sâ întrupează ginită de o parte de bambus, de alta sânge, se sculă de pe victimă şi se de-
în acel animal, pentru nimic' în lume de un desiş nepătruns, un răget îngro pârtă încet, lingându-şi botul Cu nesaţ.
n’ar fi arătat vânătorilor ascunzătoarea zitor se auzi şi un tigru cât un munte Când fu departe de vre-o 10— 12 paşi,
unde fiara se odicbnea în timpul zilei, se repezi pe urma lor, culcând la pă-' vânătorul se ridică încet în genunchi;
Cei mai îndemânateci vânători um mânt cu o lovitură de labă pe unul tigrul văzu mişcarea şi se opri, uitân-
blau dornici sâ ucidă această pradă. din vânătorii Acesta Fusese isbit pe du-se îndărăt. Mişcarea aceasta Insă
Cu toate urmăririle, fiara le scăpa şi umărul drept: una din unghiile fiarei îl aşeză de minune bine între puştile
nici măcar nu o puteau zări, cu toate aproape îi rupsese urechea, pe când celor doi vânători cari traseră de-odată,
că o auzeau miorlăind ziua prin pa celelalte i-se înfipseseră adânc în umăr. şi el căzu răcnind.
pură, ca şi când ar fi voit să-şi bată El căzuse jos fără sâ lase arma din Toată lumea credea acum că a
joc de ei. mână, ear’ tigrul peste dînsul lingând scăpat de îngrozitoarea fiară, la care
Unul din vânători pătrunse odată cu poftă sângele care se scurgea din nimeni nu se mai gândea.
pâqă la moschea ruinată, dar’ înfăţişa- răni. Vânătorul era un om cu mult In anul următor, rîul Gangele se
