Page 7 - Bunul_Econom_1900_52

Nr. 52 , ' 1 BUNUL ECONOM ; Pag. 7

De-o fi adevărat, se spune că Primească marinimoşii contribuitori şi ■ mintele strămoşilor de cât se mai ducă o
agenţi englezi umblă şi prin Ardeal pe calea aceasta ferbintea noastră mulţumită vieaţă nevrednică de ele, de onorabilele
pentru interesul ce-’l arată bisericii noastre broaşte. Şi apa se făcu şi mai murdară, şi
•se recruteze feciori pe plată se meargă
pentru care s’a destinat venitul curat sus­ într’o dimineaţă ploioasă, când ploua cu gă­
se lupte în Africa contra Burilor. Nu
menţionat. leata, broaştele plecară aruncând o căutătură
ne vine a crede. Dar’ de ar fi adevă­ hoţişă, cea din urmă, patriei părăsite. O
Hunedoara, Decemvrie 1900.
rat, sfătuim pe oamenii noştri se nu săptămână întreagă ţupăiră câte optsprezece
primească astfel de terg. Contra bie­ Comitetul arangiator. ceasuri pe zi până-ce ajufisără pe virful unui
ţilor Buri, atât de bravi, ar fi pecat a munte stâncos, dincolo de care auziseră că
este un oraş broştesc, strălucitor de curăţenie
lupta.
înainte de a se coborî de eeealată parte a
Preţul bucatelor. muntelui, ca capete cuminte, broaştele \se
Cele mai mari corăbii ale lumii. Intre
hotărîră se cerceteze de departe oraşul câtră
- toate corăbiile- din lume cele mai mari vor fi
Piaţa din Orâştie. care plecaseră, de o fi în adevăr aşa de cu­
corăbiile, ce se clădesc acum în Groton şi
— la 29 Decemvrie n. 1900 — rat cum îi mersese vestea? Se căţărară cu
• Connecticut, de o societate de construcţiune nevoe mare pe o stâncă înaltă şi ridicându-se
de năi. Aceste corăbii, dque la număr, vor Grâu curat maja m. cu . . . . . . fl. 6'— cât puteau în vîrful degetelor, se uitară din
costa douăzeci milioane mărci. Ele vor putea Grâu mestecat m. m. cu . . . . . fl. 5-50 toate puterile... Şi văzură că oraşul la care
Săcară m. m. cu . . . ..................... fl. 6'25
fi încărcate cu o greutate de 33.000 tone, cu se uită era întocmai tot aşa de murdar ca
Orz m. m. cu . . . .. . . fl. 4.50
zece mii mai mult, decât aceea a corăbiei şi cel de care fugiseră! Desnădejduite, cu
„Deutschland“; vor fi de 630 urme de lungi Ovăs m. m . cu . . . . ... . . . . fl. 5.— mâhnirea în inimă, se întoarseră deci îndărăt
şi 75 urme de late. Cucuruz m. m. cu ..................................fl. 5"— în apa murdară nu de mult părăsită.*
Fân m. m. cu . . . ; . . . . . . fl. 2;8Q
Paie » » cu . . ...................fl. 180 Povestea aceasta are darul de-a plăcea
D-şoară profesoară la feciori. Pân acum
Lemne de foc 1 cub. rntr. cu . . . fl. 2 — nespus de mult Chinezilor şi ei fac un haz
bărbaţi profesori la fete s’au văzut, dar’ fete
Carne de vită 1 kilgr. cu . . . . fl.-—-40 neînchipuit de dînsa.
profesoare la feciori, la studenţi mai mari,
De ce? In ce stă tâlcul ei? Iacă în ce :
tiu. Acum Holandia dă întâia profesoară şi
Chinezul de mic copil ceteşte, ci mor­
de acest fel. E d-şoata E. van Kramer, care
Piaţa din Mondol covul are coroana în pământ şi broasca
după-ce a făcut cu reuşită strălucită exame­
— la 29 Dec. 1900 — ochii la spate. Şi în adevăr aşa şi este; deci
nul de doctor în matematică, unul din cele broaştele când s’au înălţat în vîrful degetelor,
mai grele examene, a fost aleasă profesoară Grâu frumos ferd. de. 30 1. cu . 1-80 cr.
la un gimnasiu mare de acolo, undeva avea Săcara ferdela cu ....................... ---. cr. au privit nu oraşul cel nou ce le stătea
, ascultători studenţi mari, cum sunt prin cla­ Orz ferdela cu . . . . . . . . . . ------- --- cr. înainte, ci tot pe cel din care plecaseră, şi
sele tje sus ale gimnastului. Ovăs ferdela cu . . . . . . . . —.60 cr. deci- s’au păcălit crezând că e murdar şi
oraşul câtră care mergeau.
Cucuruz ferdela de 30 ). vechi . . MO cr.
Mor peştii Cetim în „A. A.“ din Bucu­ „ „ „ ferdela de 30 1. nou . . . — *--- cr. De aici hazul ce găsesc Chinezii în
reşti:'Din causa-lipsei de apă o însemnată Fasolea m. m. cu . . . . ... . . 1-50 cr. această aventură a broaştelor nemulţumite
mulţime de peşte din bălţile de pe domeniul Grumpene noue ferdela cu . . . . — -60 cr. şi pe care îl putem şi noi prinde numai
ministerului de domenii din Brăila, a murit. Vin nou feri a cu ....................... cp O cr. după ce aflăm, ceea-ce e foarte adevărat, că
,, „ litrul cu . . . . . . . . —•— cr. broaştele au ochii la ceafă...
Acum serviciul pescăriilor de pe lângă
Mere ferdela cu . . . . . . . . i — cr.
ministerul de domenii a primit ştirea, că
Nuci ferdela cu . . . . . . . . . 2 — cr.
apele Dunărei venind mari, bălţile s’au umplut 0 balenă uriaşă. Nu demult s’a pescuit
Carne de vită 1 klgr. cu . . . . 1 Z - - o cr.
şi moartea peştilor a încetat. între Spitzberg şi insula ursului, un peşte,
» » porc 1 » cu . . . . . —•— cr.
cum demult nu s’a mai pescuit, adecă o ba­
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . — -40 cr.
lenă uriaşă, în lungime de 21 metri şi în
» svântată 1 » cu . . . cr. greutate de cel puţin. 75 mii kilograme. In
Mulţumită publică* Brânză nouă cu . . . . . . --- cr. foalele balenei s’au aflat 15.000 de peşti mai
» 1 kl. în burduf c u .................. . —*--- cr.
mici. Peştele uriaş fîi trimis la Hamburg.
Cu ocasiunea producţiunii teatrale, ce Oue 5 cu . . . ; . . . . . . - -io cr.
-s’a ţinut în Hunedoara la 17 Noemvrie n. a. Pui de găină, părechea cu . . . 25—50 cr.
Venitele Papei. Făcându-se la Vatican
c. s’a constatat :
socoteala venitelor în' anul acesta jubilar,
un venit brut de cor: 333’40
s’a aflat, că aşa numitul «obol al Sfântului
spese cor: 148-04 Petru» (bani' adunaţi creiţăreşte din toată,
venit curat cor: 185 36. lumea dela catolici pentru curtea papală din
Au suprasolvit următorii dotnni: Dr. 0 poveste chinezească. Două broaşte Roma) a crescut în acest an averea Vaticanului ?
Iuliu Bonts 8 cor; Nicolae Dima 6 cor; văd. Ling şi Zing locueau în oraşul Linfu. Acolo cu o pt miii oane de f r an ci, fără a socrit
Ida Mureşan 5 cor; Petru Susman, notar erau mormintele strămoşilor lor, aveau mâl şi bogatele daruri primite de Papa Leo XIII"
cerc. (Silvaş) 3 cor; Avram Radoiţa 2 cor. gras, apă limpede, frunze verzi şi muşte de însuşi.
20 fii.; George Oprea, Alexandru Dima a apă albăstrii, în sfîrşit, de-ajuns pentru a
Evuţi, Simibn Chirca, Otto Popovits, Nicolae trăi în huzur. Dar’, cum se întâmplă, când le
Stoichitia, văd. Maria Muntean, Alexandru merge broaştelor prea bine, începură a fi
C om itetul de red acţie:
Rimbaş, Rudolf Christian (Viena), Albert tot mai nemulţumite. Oraşul creştea şi apa
Şuster, Nicolae Macrea, Constantin Dima, se făcea tot mai murdară. Deo-camdată Preşedinte: Dr. Ioan Mihu.
Jeszkely Istvân, Nicolae Popescu, Daniil Bicsa, cele două broaşte nu-'şi dădeau nemulţumirea
Rudolf Mureşan, Frischholcz Arpâd şi Zucher- pe faţă, dar’ mai apoi ajunseră a critica şi Membri i : D r. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu, ?
berger Mână câte 2 cor; Dr. August Dragits, a orăcăi din toate puterile şi cât le ţinea Daniil David si Constantin Daicu.
Ioan Pop, Emil Socaciu (Govăşdia), Ioan Tath, capul şi nu trecu mult până-ce dela vorbe
Petru Moisiu, Niţiu Dima şi Paraschiva Te- trecură Ia fapte. Se hotărîră să plece din
ban câte 1 cor; Nicolae Rimbaş jun. 60 fii.; acele meleaguri, dacă apa se va face şi mai Proprietar - editor: Ioan M ihaiu .
şi Vlad Janeş 40 fii. murdară, şi mai bine să-’şi părăsească mor-? Redactor respons. I oan M oţa