Page 4 - Bunul_Econom_1900_52
P. 4
Pag. 4 B U N U L ECONOM V . Nr. 52
pregătiţi în privinţa economică, şi fără demână învăţătorilor, băncile noastre temeiul iscusinţei de până acum în cele
scoale economice de repetiţiune, nu vom ar cualifica an de an pentru şcoalele economice.
putea da avânt într’un viitor mai a- de repetiţiune câte un număr de 50— 100 Cele mai bune scoale economice
propiat nici măcar culturii grădinilor de învăţători. de repetiţiune sunt acelea, la cari au
noastre, şi cu atât mai puţin în cele Ca un bun început în direcţiunea fost aplicaţi învăţători, ce au făcut
lalte numeroase ramuri ale plugăriei. sau pe calea aceasta se poate socoti cursul de 2 ani la o şcoală de econo
Este deci neapărat de lipsă a lua hotărirea „Reuniunii române de agricul mie, şi cari cu chipul acesta, fireşte,
grabnice măsuri pentru cualificarea în tură din comitatul Sibiiului“ de-a crea sunt pregătiţi neasemănat mai bine de
văţătorilor noştri şi pentru înfiinţarea mai multe astfel de ajutorare. cât cei-ce au luat parte numai la cursuri
şcoalelor economice de repetiţiune. In locul întâiu însă este îndatorată de câte o lună. Şcoale cu învăţători
astfel pregătiţi însă abia sunt 13 în
Fiindcă la anul de sigur încă se fiecare comună şi fiecare biserică a în
toată ţara; ear’ în ţinutul locuit de
vor deschide cursuri pentru cualificarea griji de interesele (foloasele) sale, între
Români, şi cu deosebire şcoale româ
învăţătorilor, este de doi it, că comunele cari cel privitor la şcoalele economice
neşti, nu sunt de loc.
noastre politice şi bisericeşti se nu mai de repetiţiune, precum se vede, este
rămână nepăsătoare; asemenea nici în de o foarte mare însemnătate. Dela 1 Septemvrie 1900 sa’u mai
înfiinţat 12 şcoale cu învăţători, cari
văţătorii. In bună înţelegere să pună Aflăm a fi la loc şi câteva date
au să sfîrşească în Iunie a. v. cursul
lucrurile la cale astfel, ca şcoala să aibă despre ce statul are în vedere se facă
economic de 2 ani; apoi de aci încolo
grădina cerută de lege, cum şi hotărîrea anul acesta pentru şcoalele din vorbă,
de-a înfiinţa şcoala de repetiţiune. Pe cari în timp de 3 ani au luat un sbor, an de an se vor cualifica câte 13 în
lângă aceste două cerinţe, comunele fireşte nu încât ne priveşte pe noi, ce văţători în cursurile economice de câte
2 ani.
bisericeşti şi politice au îndreptăţirea e fără păreche.
La cursurile economice de câte o
de-a cere la timpul său, ca învăţătorul In întreagă ţara sunt 1155 astfel
lună s’au primit estan 600 învăţători
lor să fie primit la cursurile din vorbă. de scoale, din cari 485 de stat, 585
poporali, spre care sfîrşit statul a dat
Dar’ la întâmplare, că învăţătorul n’ar comunale şi 85 confesionale. Pentru
fi primit pe cheltuiala statului, nu trebue susţinerea lor în a. şcol. 1898/99 co 60.000 cor.
Atragem luarea aminte a tuturor
să se uite la neînsemnata sumă de munele politice şi bisericeşti au ajutat
pe cari îi priveşte această afacere în
40— 5 0 fl. ce au se dee aceluia pen cu 40.238 coroane, ear’ statul cu; 72.360
tru a-şi urma cursul şi-a se cualifica, coroane, laolaltă 112.598 cor. semnată: ş. a., şi le punem la inimă,
căci în urmă această cualificare tot se nu-şi pregete a lucra din toate pu
Cunoştinţele economice în aceste
spre binele şi folosul comunei şi popo scoale le-au predat în partea precum terile pentru aducerea în fiinţa a a-
rului se întoarce. pănitoare învăţători cualificaţi în cursu cestora ; ear’ poporulî ncă să nu se tragă
In această privinţă, credem noi, rile economice deschise din partea mi îndărăt, ci să jertfească tot ce-i stă în
că băncile noastre ar putea se facă nistrului, şi numai într’un număr mai putinţă, ca şi noi să avem cât mai în-
grabă un număr cât mai mare de ast
mult bine. mic de scoale au propus învăţători,
fel de şcoale, de cari azi, e întrebare,
S ’ar face un frumos pas înainte, dacă cari şi-au câştigat îndreptăţire provisoră,
avem 5— 10? Şi atunci veacul nou în
cu ajutoare de câte 50 fi., puse la în- adecă numai pe timp mai scurt, pe
care intrăm peste o săptămână, ne va
deschide că mult mai strălucitoare, pen-
revărsă peste ţărmuri, inundând totul. elefant. Scena se petrecu aşa de ntru popor şi pentru noi toţi.
Fiarele se retraseră mai sus de teamă repede, în cât tigrul ajunsese deja la
apei, care se ţinu afară din albie mai 10 m. de elefant, când de-abia comi
multe săptămâni. sarul avu vreme să ţintească şi să tragă.
Intr’o zi un indian întră tremurând Tigrul căzu fulgerat cu capul între pi Pentru Masa studenţilor în Brad.
şi îngrozit de frică, la comisarul guver- cioare ca un iepure, aproape de trompa
nial al ţinutului, spunendu-’i că deabia elefantului. Glonţul îl isbise în umărul La »Reuniunea tinerimii studioase din
a scăpat din ghiarele unui tigru cât drept, străbătuse tot corpul, oprindu-se Zarand şi jur Masa studenţilor* dela gimna-
un munte! sub pielea de sub rădăcina coadei. Era siul rom. gr.-or. din Brad, au binevoit a con
acelaşi tigru vindecat.
îndată să pusă la cale o goană, tribui şi a-se mai înscrie ca membri: T e 6-
punându-se comisarul însuşi în capul Aşa s’â sfîrşit cariera acestui în d o r Ci o rt ea din Cojocna 3 cor., »Oravi-
grozitor mâncător de oameni dela Raj-
ei. Goana dură mai multe ciasuri fără ţana«, inst. de cred. şi econ. 20 cor. ca mem
mahal. Lumea răsuflă, căci fiecare cre
a se da de urma fiarei. In cele din bru pe viaţă şi »Parsirîionia« inst. de cred.
urmă, urmele tigrului fură descoperite. dea că într’u adevăr este vorba de un şi econ. Bran 11 cor. ca membru ajutător;
Intr’un câmp de orez, zăriră un mare tigru fermecat Odată cu dînsul periră Preăcuvioşia Sa dl Architn. archiep. Dr. II
şi deşişurile din causa înecului
şi frumos tigru, stând nemişcat ca o P u ş c a r i u membru pe vieaţă solvind taxa
Tigrul vînat era un splendid spe
stâtue şi par’că gândind la ceva. In de 20 cor., O. D. Dr. Aurel Novac adv. Bi-
dosul acestui câmp de orez, la aproape cimen al speţei. Măsurat îndată după serica-albă membru pe viaţă cu 20 c., dl H.
200 m., trăceâ un drum presărat cu împuşcare, se găsi că avea 3 m. 25 Puşcariu din Bran, ca membru ajutător cu 5
trecători, cari priveau la elefanţii vână cm. dela verful botului până la capătul cor., dl Axente Moşoiu, not, în Bran, memb.
coadei; era de o formă elegantă,
torilor. ordinar cu 1 cor. şi dl Iosif Runcan, preot
bine hrănit — în fiecare zi prindea
Gonacii înaintară spre tigru de-a- câte un indian — şi în puterea vârstei. în trac. Branului a contribuit 2 cor.
lungul unei văi. Fiara rămase nemişcată Capul şi ghiarele au fost depuse la Pentru orientare: Infiinfânda «Reuniune
până ce aceia se apropiară ca Ia 40 museul din acel oraş. a tinerimii stud. din Zarand şi jur Masa stu
m. Comisarul Stewart puse carabina denţilor* dela gimnasiul rOm. gr.-or. din
la ochi; tigrul se asvîrli răgnind spre Brad, conform §4ui 8 din proiectul de sta
