Page 6 - Bunul_Econom_1900_52
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 52
Vom spune, că dintre 7 milioane copii câţi Statistica relîgiunilo-r. Pe timpul expo- U n oraş chinezesc. Un călător ro
au fost în 1899, au murit 300.000, ear’ siţiei universale în Paris a avut loc între al mân prin China, descrie marele oraş chine
dintre 12 milioane oameni mari au murit tele şi un «Congres pentru i s t o r i a reli- zesc Canton în următorul chip.
220.000. Va să zică din numărul aproape giunilor«, la care au luat parte 340 de mem Acesta este cel mai mare oraş din
numai pe jumătate al copiilor, au murit cu bri din 28 de state, profesori, învăţaţi, preoţi, China şi al 4-lea oraş din lume, El are
unu a treia parte mai mulţi, decât din' .nu rabini, predicatori, budhişti, etc. Decanul facul 1,800.000 locuitori. Şi vine după Londra (5
mărul de două ori aproape aşa de numeros tăţii teologice în Paris, şi mulţi alţii au cetit di şi juni. milioane), New-Yotk cu Brodi (3 şi
âl oamenilor mari. Dintre cei morţi sub 7 ferite referate, dintre cari deosebită luare aminte jum. mii.), Parisul (2,830.000)
ani, 114’ 144 aU fost Maghiari, 139.709 nerna- vredniceşte raportul statistic despre religiu-
Privind oraşul dela înălţimea fortifica
ghiarj. In proporţie cu numărul locuitorilor nile lumii, făcut de Fournier.
ţiilor n’ai putea crede se fie aşa de populat,
după naţionalitate, mortalitatea copiilor După acesta trăesc în Europa 390 m i
căci nu e întins şi casele sunt cu un singur,
maghiari a tost aşadar’ mai mare, ca la l i oane de c r e ş t i ni , 7 mii. mohamedani,
etaj (ridicătură, cat). Dar’ îl pot locul aşa
nemaghiari. 6 mii. evrei şi 2 mii. păgâni. mulţi, pentru-că o r a ş u l nu ar e str ad e,
Ceva şi mai trist. Dintre copiii sub 7 Pe locuitorii Americei*, afară de 2 mii.
căci nu putem numi ca strade nişte căli cele
ani morţi, numai 13.000, adecă ceva mai păgâni, raportorul îi împărţeşte în romano-
în care abia încap 2 oameni. Iată pentru ce
bine de jumătate, au fost căutaţi de medici; catolici şi protestanţi, trecând cu vederea, că singurul mijloc de e mişcare e umblarea cu pi
restul de 120-000 au murit fără să fie căutaţi în America de Miază-Zi este si o diecesă or-
> . cioarele sap p a 1 a n cu i nul (un căruţ) purtat;
de medici. In cei 10 ani din urmă au căzut todoxă. de 3 oameni, al 3-lea purtător fiind de lipsă
jertfă a vinovatei neîngrijiţi' cam 3 milioane Oceania Australia zw 12 mii. creş
pentru a cârmui şi-a se strecura fără răstui-
copii. tini, restul sunt mohamedani şi păgâni. năre în mijlocul acestui furnicar de' oameni
Cifrele aceste îngrijitoare fac cu drept In Africa de Miază-zi prcdomneşte Is
Nici-odată n’am văzut, un . oraş m a*
cuvânt pe foaia guvernamentală să exclame: lamul, poporaţiunea centrului e păgână, şi nu
„Până când Ungaria să fie cimiterul copiilor14? mai părţile răsăritene sunt locuite în parte de curios de cât acesta şi ar merita să călă
toreşti cele 52 zile, dus şi întors, pe mare,
creştini. Statistica regiunilor în Africa se află
Copii săraci dela şcoala gr.-or. numai ca se vezi Canton şi vieaţa chineză.
încă în stare de tot necompletâ;. tot aceea se
din Orăştie au avut ieri, Joi, zi de Casele n’au uşi, nici ziduri şi vezi tot în ele,^
poate zice şi despre Asia.
bucurie. Ieri după amiazi anume, li-s’au nici un secret al meseriilor şi tuturor lucrări
Despre locuitorii Asiei acesteia se ştie
mparţit celor săraci hăiniţe, încălţă lor chinezilor nu ti-se ascunde. Eşti ca în-
că dintre 300 mii. sunt 217 mii. brahmani;
minte, pălării, nâfrămi sau materi de tr’o sală de teatru. După documente vechia
mohamedanismul are 60 mii., budhismul 7
ciorecaşi, fiind de faţă dl protopresbiter se arată, că nimic nu s’a schimbat în Canton
rnil, creştinismul 3 mii., dintre cari 2 mii.
Domşa, corpul învăţătoresc, d-nele ini timp de 400 ani. Cum erau atunci, aşa-’s şi-
romano-catolici, păgânismul 12 mii.
ţiatoare a colectei de care am vorbit acum;
Dintre cei 390 mii. Chinezi sunt 1 mii.
în numărul nostru 50 Maria Mihaiu şi Privind oraşul dela o înălţime sau chiar
creştini (900.000 rom.-cat. şi 100.000 protes
Victoria Domşa, preşedintele comitetului de pe coperta vaporului, de unde se vede
tanţi) şi 21 mii. mohamedani, restul - păgâni.
par. dl Ioan Mihaiu, şi alt public cu in peste toate casele ce sunt foarte mici (4- 5-
Numărul creştinilor din toată lumea a
teres pentru şcoală, Bieţii copii erau cu m. înălţime) vezi preserate din loc în loc şi
sporit în ultimii 13 ani dela 477 mii. la 555
adevărat fericiţi când primeau marini- câte o casă cu 7—8 etaje (rânduri) şi cam.
mii., al iudeilor dela 7 mii. la 8 mii.
moasele daruri, cari le înveselesc zilele de 10 m. de fiecare lăture în lăţime.
După numărarea raportorului, numărul
sfinţelor sărbători. Duminecă, în ajunul Aceste case, ca un fel de turnuri, dau
total al poporaţiunii lumii e de 1550 mii.
Crăciunului, se vor împărţi apoi între oraşului o formă deosebită. împreună cu un*
Aceste date, deşi numai generale, ne
t o ţ i şcolarii cozonaci şi alte daruri turn „ Pa go dă11 foarte înalt, şi cu catedrala
arată, că a b i a a t r e i a p a r t e din o me
mărunte, mai ales lucruri de-ale mân- catolică, fac singurele înălţături peste a-
. A . ni me e l u mi n a t ă de î n v ă ţ ă t u r a lui
cării. împărţirea îndată după biserică. ceastă masă de case lipite unele de altele.
Chri stos.
Cer cu interes pentru causă, se invită Informându-mă despre aceste case cu 8 etaje,,
prin aceasta. Logodnicul Reginei Wilhelmina la Krii- mi-s’a spus că sunt „mupţi de p i e t a t e 11
ger. Din Haga se scrie, că ducele de Meck- (de evlavie). In caşul acesta vorba de munte
lemburg, logodnicul Reginei Wilhelmina, s’a e foarte bine găşită, Căci casele acestea şa-
Controlarea reuniunilor de binefacere.
dus la Hotel-des-Indes, unde se află Kriiger,
Ministrut-preşedinte şi de interne Col. Szâlla mănă ca nişte munţi pe lângă celelalte.
spre a înapoia acestuia visita ce i-a făcut.
adresat autorităţilor o circulară, provocându-le, Scopul acestei înălţimi este ca să se a-
ca în interesul inspecţiunii severe a reuniuni Trecerea peştelui din România. „Amicul pere în ele contra furtului lucrurile depuse
lor de binefacere, să cerceteze din când în Agr.11 scrie: . în gagiu de oamenii săraci, căci în Canton
când acele Reuniuni şi să-’i facă raport a- De câteva zile a început să sosească poliţia nu este prea-prea şi furturile surit
supra celor aflate prin inspecţiune, să-’i dea la ministerul de domenii un însemnat număr dese cu toate pedepsele toarte aspre ce să-
ştire despre numărul membrilor şi starea a- de cereri dela diferite societăţi din streinătaţe, dau, până şi tăierea capului.
verii numitelor reuniuni. După „Kel. Ert.11 în vederea încheerei unui contract pentru
în circulara aceasta ministrul opreşte ca reu exportul peş t el ui .
Sărbători triste din cale-afară
niunile să aplice agenţi. Cele mai multe din acestea sunt din are familia unui biet ţeran român din
De altfel în anul acesta mi n i s t e r u l Germania si Austria. Rapoltul-mare. Marţi în săptămâna de
faţă, ei făcură o sobă nouă de cahale,.
Sicriile Burilor. , Ziarul „Deutstche
n e ţ i n e r i i p r e s c r i s e l o r s t a t u t a r e şi dar’ la încheerea ei lipsea încă o căhala.
Wochenzeitung11 din Haga zice, că fiecare
în contra a 3 reuniuni a rânduit cercetare Cu toate astea sara au făcut foc în
Bur, fiind încă în vieaţâ, îşi comandă sicriul
din oficiu. ea, punând şi nişte cărbuni de fag,,
în care să fie pus la moarte. Şi preşedintele
apoi s’au culcat şi-au adormit. Din sobă
Schimbări de redactori. Cu Anul-Nou Kriiger avea un sicriu. O doamnă din Pretoria
«Tribuna* şi «Telegraful Român* din Sibiiu scrie, că în urma poruncii mareşalului Roberts, a ieşit pe încetul fum mult în casă şi-
îşi schimbă redactorii conducători. Dl Teo a fost pus în sicriul lui Kt uger cadavrul tatăl de familie cu feciornl mai mare,,
dor V. P ă c ă ţ a n, fost după depărtarea dlui prinţului Christian Victor de Schleswig-Hol- nesjmţind, s’au înecat şi au murit.
Dăian, prim-redactor al «Tribunei*, trece la Mama şi un fiiu mai mic, fiind duşi
conducerea «Telegrafului Român*, ear’ «Tri stein, deşi doamna Kriiger s’a împotrivit la şezătoare, Venind după miezul nopţii
buna* e încredinţată conducerii dlui Silves contra unei astfel de necinstiri a tradiţiei acasă, au aflat morţi pe cei lăsaţi acasă.
tru Mo Ido van. Burilor.
