Page 5 - Bunul_Econom_1900_52

Nr. 52 BU NU L ECONOM Pag- 5

tute, are. membri: a) ordinari, b) ajutători, într'ajutor. E a va culege săptămână de un început de bibliotecă, şi jertfind
■ c) pe viaţă şi d) fundatori. săptămână, flo rile cele m ai potrivite din numai 2 coroane pe an, nu va putea
Membru al reuniunii poate fi ori-ce roada câm pului nostru literar, şi le va nimenea zice că e cărturar, dar’ o carte,
corporaţiune,, ca persoană morală-juridică, pune mănunchiu parfum at pe m asa în care să mai poată ceti el şi copiii
l
ori-ce bărbat ori femeie, caractere nepătate, cetitorilor sei, spun â nd u e pe c a r e la zile de odichnă, în casa lui nu
î
de pe teritorul coroanei ungare. Respingerea fio r e u n d e a g ă s it ’o, n c e câmp, găseşti.
a
cererii da-a să primi cineva ca membru nu în ce grădi nă, în c e c a r t e , Cel-ce are un băiat trecut prin
se motivează. „Spicuirile L iterare", cum însuşi şcoală, îi abonează „S p i c u i r i 1 e“ şi
Conf. §-lui 9 referitor la taxă: a) cei numele şi acest întâi număr al lor acela cetind săptămână de săptămână,
‘ordinari solvesc 1 cor. pe an, b) cei ajută­ arată, nu au pretenţia de a fi o foaie nu numai nu uită cartea, ci să isteţeşte
tori solvesc 5 cor. pe an, c) cei pe viaţă literară originală cu ori-ce preţ, ci o mereu! Şi gustul de cetit să va lăţi şi
20 cor. odată şi d) cei. fundatori solvesc 50 c u l e g e r e de b u c ă ţ i al ese, puse de toţi mai bine va fi! -
cor. odată pentru totdeauna în 2 rate egale la îndemână cetitorilor din popor, ba şi Editura foişoarei
în decursul anului. învăţătorilor şi preoţilor mai săraci, „S picuiri Literare*
Drepturi şi datorinţe §. 10.: Toţi mem­ cari nu ajung la toate foile şi la toate
brii (ord., ajut., pe viaţă şi fund.) au dato- Cărţile. Ţ i n â n d „ S p i c u i r i l e L i t e ­
rinţă să conlucreze din toate puterile la pros- r a r e" vor a v e a şi ei în t o a t ă Bucurie mare ne-a sosit în săptămâna
perarea Reuniunii, ău dreptul de a participa s e p t ă m â n a c â t e v a p a g i n e de de faţă. Era aci Anul Nou după călindarul
la toate adunările, drept de iniţiativă, a face c e t i r i p 1 ă c u te: poesii, nuvele, poveşti,' apusean, şi frumosul vestmânt alb al iernii
propuneri şi vot decisiv. poesii poporale, glume, snoave, etc. nu se mai lăsase pe pământ. Apusenii şi-au
Proectul se va publica spre opinare. Serile lungi de iarnă, cetitorul din po­ serbat Crăciunul şi Anul-Nou cu vreme de
Oferte sau taxe de membri până la por, şi-le va putea face foarte plăcute, oamnă, chiar cu ploaie şi tină, în loc de
constituire a să adresa subscrisului. prin cetiri din „Spicuirile" noastre. Sânii cu zurgălăi. Bieţii economi erau morţi
Brad, Decemvrie 1900. Prin însemnarea la stîrşit a cărţilor de frică, că va da un ger pe neaşteptate şi
Ca însărcinat al tiner. din Zarand şi jur şi foilor din cari au fost scoase piesele va găsi holdele descoperite şi le va face rău.
numărului, să u r m ă r e ş t e şi s c o p u l Din noaptea de 1 spre 2 Ian. n. în­
Vinile Bonw, prof.
de a face im continuu reclam literar coace însă, avem iarnă zdravănă. E frig cufn
Dl R. Patiţa, adv. în A-Iulia, a binevoit cărţilor literare bune Şi fo ilor noastre. e prescris, dar’ şi zăpada s’a lăsat strat fru­
a dărui pentru masa studenţilor dela gimna- Ţinând samă de puterile materiale mos. Săniile sunt scoase de prin cele şo-
siul din Brad suma de 5 cor. Ear’ mult ze­ ale poporului nostru, editorul a pus proane unde stăteau desnădăjduite că nu-’i
losul d-n adv. din Orşova, Petru Călci una­ acestei toişoare un preţ, din care abia vreme care să le scoată la iveală şi să le
ri u a mai dăruit în scopul completării gim- să copere cheltuiala tiparului şi-a hâr­ lase să fugă ca năluci frumoase trase de roibi
nasiului nostru la 8 clase 10 cor. Cu totul tiei, altă nu, dar’ e da t ă pri n a s t a în goană Toţi să bucură de frumoasa iarnă,
până în presinte acest binefăcător a dăruit p u t i n ţ a f i e c ă r u i f l ă c ă i a n d r u ce care s’a aşezat aducându-ne viu aminte că
spre scopul supra indicat suma de 118 cor. ş t i e ceti, să-’şi a b o n e z e şi el să apropie Bobotează românească, când tre-
Primească marinimoşii dăruitori cea mai căl­ „Spicuirile", având prilegiu a-’şi des volta bue să scârţâe zăpada sub picioare.
duroasă mulţumită din partea tinerimii stu­ prin ceţirea lor dragostea de carte, de
dioase. Direcţiunea gimnasiului rom. gr.-or. cetit. Ele costă: „A ctivitatea" este numele unei
Brad, în 15 Decemvrie 1900. nouă foi politice, ce începe se apară
Numai 1 coroană pejum ăt. de an.
la Orăştie cu I Ian. 1901, pledând
Georgiu Pârău, dir. gimnas. Şi numai 2 coroane pe anul întreg.
pentru părăsirea pasivităţii politice la
In „Spicuiri" să vor publica şi alegerile parlamentare. Apare odată pe
poesii poporale din popor, poveşti, pă­ săptămână, cu preţ de 8 coroane,
Ş t i r i d e t o t f e l u l
călituri şi tot ce place poporului, dar’ editor dl Dr. A u r e l Mu n t e a n , re­
în acelaşi timp şi piese literare mai dactor dl La u ri an B e r c i an.
„ S P IC U IR I L IT E R A R E * alese.
Numărul de faţă al „Bunului E co­ Cei ce doresc, binevoiască a tri­ Jertfele morţii în Ungaria. Eată ce
nom" duce în casa cetitorilor sei un mite atari bucăţi literare, şi noi cu cetim într’o foaie ungurească din cele ale
oaspe nou, oaspe tiner, cu glas de drag facem loc la ce e bun. Poate ea guvernului însuşi:
povestitor şi cântăreţ. mâne se facem din „S p i c u i r i“ o foaie „Ungaria cea întinsă este un adevărat
Dl Ioan Moţa, redactorul foii literară mai de samă decât cea mo­ ci mi t i r al c opi i l or , în care cimitir se
noastre, presintă azi cetitorilor noştri, destă, care să presintă actim cetitorilor. şapă pe an aproape 300.000 de gropi, Căci
întâiul număr din foişoara „Spicuiri L i­ „Spicuirile", un fel de Şezătoare a cam atâţia copii mor aici îptr’un an! Numărul
terare'’''. Săteanului, să pot abona mai bine cu acesta ne dă o icoană înspăimântătoare despre
Iată rostul acestei foişoare: Numă­ „Bunul Econom" la un loc, din acesta stările de sănătate Ia noi, apoi de cele sociale
rul cetitorilor în sinul poporului nostru, prinzând cărturarul econom multe, sfa­ şi economice. Rânduirea sanitară rea, uşurinţa
prin sate, nu este prea mare, şi şi atâta turi de folos, ear’ în „Spicuiri" aflând societăţii şi sărăcia, contribue deopotrivă la
cât e, cei mai mulţi nu au o stare desfătări sufleteşti uşoare. Dar’ cine ar această mortalitate mare“
materială, care să le îngădue a-’şi abona dori, le poate avea şi deosebit, atunci Vorba aceasta şi-b întemeiază foaia un­
foi literare cu 4 —6 florini una, sau însă vor fi date cu 50 cr. (preţul poş­ gurească pe date; statistice, din cari reiese,
ziare de zi, în care să face la foileton tei) mai scump Ia an. că anul trecut au murit în Ungaria 293,177
şi literatură (uneori 1), şi nici cărţile Cei-ce doresc să le aibă, bine­ copii sub 7 ani, cu toate că este bine cunos­
bune ce apăr, nu şi-le pot procura voiască a t r i m i t e de- odat ă cu pr e7 cut, că boalele pustiesc vieţile fragede până
precum li-să recomandă, şi aşa, deşi ţul de a b o n a m e n t 1 a „Bunul la etatea de 14 ani.
sete sufletească ar avea, putinţă nu au E c o n o m " şi p r e ţ u 1 p e n t r u „Spi- Au murit cu totul în Ungaria propriu
a să adâpa şi ei din farmecele literare e ii i r i.“ Să scrie pe dosul cuponului zisă, în Transilvania şi Croaţia-SIavonia
multe-puţine câte răsar pe câmpul nos­ pe cât timp doresc să le aibă. 514.334, dintre cari. 293.122 copii şi 221.207
tru literar. Cărturarul care va ţinea „Spicuirile", oameni crescuţi. Calculat în procente au
A cestui fe l de oam eni vrea fo i­ va avea la sflrşitu l fiecărui an o carte murit copii 56.9 (peste jumătate), oameni
şoara .„Spicuiri Literare" să le vină literară bogată în m aterial bun de cetit, mari 41.1; sfârşitul e şi mat întristător, dacă