Page 2 - Bunul_Econom_1901_44
P. 2
Pag- 2 B U N U L E C O N O M Nr. 44
în două şi cele două jumătăţi a să lua c) în cerere să se arete anume locul, Fireşte că prin cultură hemeiul sălbatec
de cap. Să ştie că la alegerile din unde voiesc să se aşeze ca măestrii, ce fel s’a îmbunătăţit.
de mijloace mai au pentru de a începe me
urmă pretinii lui Sarafoff au fost trân Dela hemeiu se întrebuinţează floa
seria pe socoteala lor?
tiţi la alegerea de preşedinte şi a fost rea şi anume floarea de pe planta fe-
d) se dovedească cu atestat dela oficiu
ales un profesor, Mihajlovski. Acum a lui parochial, că cercetează biserica noastră şi e menină (femeiască). Floarei de pe planta
Sarafoff mişcă toate petrile se dove creştin bun şi moral. bărbătească îi lipsesc cu totul ghindu-
dească că Mihajlovski nu e bun de Dela toţi concurenţii se recere, ca ce rile, în cari se află lupuhna, adecă ma
nimic, că e bolnav, nervos, inconsecuent rerile scrise cu mâna lor proprie adresate teria ce este neapărat trebuincioasă la
consistoriului archidiecesan greco-oriental în
(nestatornic), etc. şi să-’l delăture, ca facerea berei.
Sibiiu, se le înainteze până la 31 Decemvrie
se pună de nou pe „energicul*1 Sarafoff.
1901 stilul vechia. Pentru-ca hemeiul se isbutească,
Guvernul ci-câ va folosi sfâşierea din
Acei concurenţi cu oare-cari studii gim- trebue se alegem o varietate sau un
comitet pentru a slăbi şi pe unii şi pe nâsiale, cari se vor aplica ca învăţăcei la soiu aevea bun. Cel mai ales între
alţii si a-’i reduce la nimic. sculptură în lemn,, bărdăşit şi la zidărit sau toate se socoteşte a fi hemeiul de Satz
»
i
vor fi aplicaţi deja ca învăţăcei ori sodali
din Boemia. Fireşte că buna reuşită a
la aCeste meserii şi cei din urmă vor să se
M e s e r i i perfecţioneze în meseria lor, ori în ateliere hemeiului atîrnâ nu numai dela soiu,
ci şi dela alte împrejurări: dela modul
mai mari, în cari să poată câştiga praxa re-
Stipendii din fundaţiunea cerută, vor fi consideraţi cu ajutoare mai mă de cultură, dela pământ, climă ş. a.
»Andronic«. ri soare. De obiceiu hemeiul nu se cultivă
Consistoriul archidiecesan gr.-or. Cererile neinstruate în regulă şi cele în Ioc deschis, ci în grădini anume spre
înaintate după termin nu se vor lua în con
din Sibiiu excrie concurs pentru aju acest sfîrşit. Odată pus şi dându-i în
siderare.
toare şi Stipendii pe sama meserie- grijirea trebuincioasă, hemeiul dă roade
şilor, şi anume: pentru învăţăcei de mulţămitoare timp de 12— 15 ani.
ori ce meserie, sodali (calfe) ajunşi atari A g r ic u l t u r a Ii priesc cu deosebire coastele a-
în 1901, şi pentru sodali cari voesc a şezate spre miază-zi şi astfel scutite de
Hemeiul.
se face măestri. vânturi reci, cari îi strică foarte mult.
Se recere: extras de botez, ates Hemeiul este, fără îndoială, una din Apoi îi prieşte pământul cu pătura ro
tat dela comună despre averea lor ori ' plantele, cari răsplătesc mai bine oste- ditoare cât de adâncă. In locurile de
a părinţilor; atestat dela paroch des nelele plugarilor. In Ardeal s’au recol tot năsipoase şi în cele tare încheiate
pre familia părinţilor sodalului, ori a lui tat anul acesta de pe un juger cam 4 nu prea isbuteşte.
însuşi dacă e căsătorit. măji metrice de hemeiu, care s’a vân- Isbuteşte deopotrivă în urma spi-
Pot concura numai Români gr.-or. dut cu 350—400 fl. După detragerea coaselor şi a plantelor de săpat, cum şi
născuţi în Transilvania. cheltuelilor de cultură etc., tot au mai în pajiştile bogate, fie acelea grădini,
îndeosebi se recere se dovedească: rămas 150— 200 fl. venit curat la ju fenaţe şi păşuni.
ger, adecă un venit neasămenat mai Intre lucrările cele dintâi pentru
/. Inveţdceii.
a) că au împlinit al 12-lea an al etăţii; mare decât al grâului şi altor plante. cultura hemeiului se numără desfunda
b) că au cercetat şcoala poporală ori" De altfel venitul curat al unui juger rea şi gunoirea locului, cum şi stîrpirea
altă şcoală superioară ; cultivat cu hemeiu face în termin mij buruenilor.
c) că au încheiat contract cu măestrul lociu cam 300 fl. Pământul se desfundă cu un plug
şi că contractul este înregistrat la autoritatea
Se ştie că hemeiul se întrebuin rajol sau, mai bine încă, se rigolează
industrială (pretură şi magistrat);
d) adeverinţă dela măestru despre spo- ţează la facerea berei, care se consumă cu arşeul la adâncime de 60 centimetri
riul, ce-1 arată în meserie şi despre diliginţa din an în an tot în mai mate măsură până la un metru. Cu prilejul rigolării
şi purtarea morală şi prin satele noastre. Din punct de se face de regulă şi gunoirea, punen-
Contractul trebue aclus la cerere în vedere al sănătăţii acest consum nu e du-se două rînduri de gunoiu: un rînd
original sau în copie autenticată.
de osândit, fiindcă berea este o beu- mai la adâncime şi altul mai la supra
II. Sodalii. turâ mai puţin stricăcioasă decât rachiul. faţă. Cu acest prilej pământul de pe
a) că au terminat anii de învăţăcel în Este însă vrednică de osândit totala deasupra care conţine sămânţa burue
anul 1901, ceea-ce vor dovedi prin atestatul nepăsare a plugarilor noştri, cari nu nilor se îngroapă la adâncime ca să nu
autorităţii industriale (art, de lege XVII. din
s’au îndeletnicit şi eu cultura hemeiului, mai poată răsări. Gunoiul încă trebue
1884, § 67) ;
b) că au purtare bună şi lac spor mul- care cu drept cuvânt se poate numi o se fie dospit, pentru-ca şi pe calea a-
ţumitoriu, ceea-ce vor dovedi ori cu cartea plantă cu un viitor Irumos, şi care o ceasta să înspedecăm desvoltarea semin
de lucru, ori cu adeverinţă dela măestru; şi recomandăm spre cultivare plugarilor ţelor de burueni ce el conţine. Cu chi
c) cei-ce vor dovedi că sunt membri ai noştri. pul acesta locul e scutit de burueni
unei reuniuni de meseriaşi şi că cunosc mai In cele următoare vom spune câ pe un timp mai îndelungat.
multe limbi, vor avea preferinţă.
teva cuvinte despre natura şi cultura Rigolarea sau desfundarea locului
III. Sodalii, cari simt în condiţiuni de a acestei plante. trebue făcută toamna. Peste iarnă locul
deveni măestri.
Hemeiul este o plantă acăţătoare; rigolat se direge foarte bine.
a) se aibă certificatul de măestru ;
de aceea are trebuinţă de haraci sau După 12— 15 ani de cultură a he
b) se fi lucrat cel puţin 6 ani fără în
trerupere ca calfă, ceea-ce vor dovedi cu pari, pe care se se poată sprijini. meiului se samănă în giădina de he
cartea de lucru, eventual cu adeverinţă dela Hemeiul creste în stare sălbatecă meiu : luţernă, care isbuteşte cât de
j
măestri, la cari au lucrat; aproape pretutindenea în ţara noastră. bine şi de asemenea răsplăteşte cu îm-
