Page 7 - Bunul_Econom_1901_44
P. 7
Nr. 44 B U N U L E C O N O M Pag. 7
schimbul plăcerei ce am avut omo- ferţi şi tocaţi în amestec cu târîţe de — Ba al meu.
rîndu-i te voiu învăţa, acuna eu, dacă grâu, făină de cucuruz, puţină sare şi încep a trage unul de-o mână şi
voesti, modul cum se taie urechile turtă de in sau rapiţă. altul de ceealaltă. Ţiganului îi rîdeau
când le ai prea mari». Apa de beut dată călduţă în timpul buzele de îngâmfare.
frigului de asemenea face ca găinile — Da la tine n’a mâncat deajuns
P o v e t e. să producă ouă mai multe ca de obiceiu. până acum ?
Fiind-că găinile au năravul de a bea Mâna ţiganului mai să iasă din
Tim pul sădirei pomilor.
dimineaţa cât ce s’au sculat, este bine umere de smuncitură.
Pomii se sădesc toamna şi pri
a le înzestra cu apă des-de-dimineaţă. — Vezi că noi nu nemurim...
măvara. Toamna se sădesc pomii în
Nevoite fiind a-’şi stâmpăra setea cu Cealaltă spată se cutremură şi ea
pământurile uscâcioase, calde şi adă
zăpadă sau apă de tot rece, ele slăbesc de altă sdruncinare.
postite. Săditul se face în Octomvrie
din samă afară, în carne şi putere şi Sfada se întăreşte.
şi Noemvrie. Apa de ploae şi de ză
încetează dea oua. De aceea pe timp — Că numai tu crezi că poţi os
padă face ca ţerîna se se străcure în
de ger, vasul trebue reumplut de câ- păta lumea...
toate golurile rămase printre rădăcini.
teva-ori pe zi şi ţinut la un loc măcar
Cu chipul acesta pământul vine în — D’apoi tu, calicule?
scutit de ger.
nemijlocită atingere cu rădăcinile. încă Din ceartă ajung la bătae. Se în
în ajunul iernei se ivesc multe rădă tindeau peste capul ţiganului, dar lovi
cini subţiri, cari mijlocesc prinderea F l & W & I I f t turile se opreau tot la mijloc! După un
şi nutrirea pomului. De altă parte gerul timp de pisală, ţiganul îngână cu milă
i
înfânează pământul din jurul pomului, Induiosare. dintre ei:
înlesneşte răsbaterea aerului şi topirea Se înădise ţiganul să se ducă la — Măi, nu vă omorîţi pentru mine...
materiilor nutritoare. Iată tot atâtea naşâ-su tot cam pe la vremea mâncării.
Ionică.
foloase ale sădirei de cu toamna. Cela, ca Românul, nu putea să nu-şi
In pământurile răci, trândoase, cheme finul la masă.
Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
umede şi bântuite de geruri mari şi Azi aşa, mâne aşa, dela o vreme Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
de vânturi aspre, săditul seamănă până s’a luat de gânduri, că nu putea să se ospe-
în primăvară. Săpatul gropilor însă se teze odată fără clopot la ureche.
face în timpul toamnei sau al iernei; 1119—1901. vegrh. szâm.
— Măi, tare ţi-i soacra... Ârverfei hirdetmeny
ear’ săditul se face apoi primăvara în
— Las’o să trăiască că-i bună,
dată ce dă căldura şi ţerîna scoasă de Alolirott kir. birosâgi vegrehajto
— Te cred. U
cu toamnă sau peste iarnă s’a sventat az 1881. evi LX. t,-cz. 102. §-a ertel-
Odată spune vecinului ce păţeşte
binişor. meben ezennel kozhirrâ teszi, hogy a
5
el cu ţiganul, tânguindu-se că nu ştie
szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1901.
cum să se scape de fin.
Nutreţ cald pentru găini. evi V. 638 sz. vegzese folytân, az „Ar-
— Lasâ-mă pe mine...
deleana“ penz- es hitelintezet reszveny-
Se ştie că îndată ce timpul se — Cum?
răceşte, găinile ouă mai puţin, ear’ după- tărsasăgnak, Ioanes Iuon Kătana es
— Mâne, la vremea meşei, trimite târsai ludesdi lakosok elleni 542 kor.
ce de frigul încetează aproape cu totul
un băiat să-mi dee de veste. toke, ennek 1900. evi mâjus 4-to'li 6%
de a mai oua. Şi tocmai în acest timp
— Şi-apoi? kamatai, 122 kor. 54 fiii. eddigi es 5
ouăle se plătesc mai bine; ear’ trebu
— Ii pricepe tu atunci... kor. 60 fiii. ârveresi kitiizetesi koltsegek
inţa lor în economia casei e de o po
A doua zi la prânz ţiganul la uşe. erejeig kielegiteskent lefoglalt es 3060
trivă simţită iarna ca şi în celelalte anu-
Nu trece mult şi pică şi vecinul. koronâra becsiilt 16, borju, juhok es
timpuri. De aceea este de dorit a să
Cum s’âu văzut, de tot pe dra- tehenek biroi ârveresen el fognak
face totul, ca găinile să ouă, dacă nu
goste. adatni.
fără întrerupere, cel puţin mai bine
— Ce mai faci, cum o ’nvîrteşti? Mely ârveresnek a szâszvârosi kir
decât până acum.
Şi-apoi întorcându-se cătră gazdă: jârâsbirosâgnak 1901. ăvi V. 638/2 sz.
Pentru-ca găinilor să le umble
mai bine şi să producă ouă mai multe — Da ştii că ţi-i fudul finul? vegzese folytân, a helyszinăn leendo
ca de obiceiu, ele trebue ţinute la — Eu? eszkozlesere vagyis Ludesden a felek
lakâsâra igoi. ivi november ho i8-ik
adăpost şi nutrite în timpul frigului cu Face ţiganul mirat.
nutreţuri calde. — Eaca nici-odată nu vii să mâ napjdra dileldtti 8 ordjdra tuzetik ki,
a mido'n is a fennti ingosâgok esetleg
Găinile se nutresc peste iarnă cu nând la mine şi dă, n’oi avea eu bu
becsâron aloi is azonban csakis* 1 kesz-
grăunţe de cucuruz, grâu, orz, oves, ş. nurile lui Iov, da de ospătat un creştin
penz mellett fognak eladatni.
a. Un nutreţ foarte priincios găinilor tot se găseşte pe masa mea...
este cucuruzul, care ar trebui prăjit în- — Numai să-mi fi spus, Româ- Kelt Szâszvâroson, 1901. evi ok-
câtva şi apoi dat în stare caldă. Nu nico, că la mine nu ’ncape fudulie .. tober 22-en.
treţurile ferte de ori-ce soiu, de ase — Atunci hai de mănâncă azi
Băcz Ârpâd,
menea ar trebui date în stare caldă cu noi. kir. bir. v£gr.
sau după-ce s’au încălzit din nou. Un Şi Românul face din ochi gazdei.
nutreţ ieftin şi aevea bun sunt cartofii — Ba nu vecine, azi e al meu.
