Page 3 - Bunul_Econom_1901_44
P. 3
Nr. 44 B U N U L E C O N O M Pag. 3
belşugare ostenelele plugarului. Pe urma dinţat, că şi suptul şi hrănirea viţeilor an întoarcerea unui interesant fenomen
luţernei se cultivă de nou hemeiu. cu lapte muls îşi au scăderile lor, dacă atmosferic: apariţia stelelor care cad.
Despre cultura hemeiului vom mai ochiul stăpânului nu veghiază asupra Ce de legende nu s'au creat pentru
scrie. vitei sale. Cu prilejul suptului trebue aceste stele!
Dela brazdă. să te încredinţezi, că viţelul capătă Stelele acestea sunt nişte corpuri
lapte îndeajuns şi bun. Mai departe să mici (şi nu stele) care provin din rup
porţi de grije, ca viţelul se se obici- tura unei comete şi care urmează -—
Î n g r i j i r e a V i t e l o r
nuiască pe încetul cu nutremânt mai cum făcea şi cometa — să se învârtească
vârtos, şi ca în trecerea aceasta dela un împrejurul soarelui.
Creşterea viţeilor.
nutremânt la altul el se nu slăbească.
învăţătorul ambulant Huber de Când în cursa lor regulată, aceste
La creşterea viţeilor ţinuţi cu lapte
Durlach publică acum de curând în corpuri să apropie de pământ până să
muls, trebue să fii sigur înainte de
foaia săptămânală a Reuniunii agricole pătrundă în atmosfera noastră, se în
toate, că persoana încredinţată cu nu
din Marele Ducat Baden următoarele călzesc în frecarea cu aerul de se fac
trirea şi îngrijirea să fie vrednică de
15 porunci privitoare la creşterea vi căzătoare.
încredere, pricepută, curată şi punc-
ţeilor :
tuoasă (acurată), pentru-că laptele tre
1. La creşterea viţeilor trebue să
bue dat cald, tocmai în starea în care Legenda lui Septemvrie.
aibi neîntrerupt înaintea ochilor, că
a fost muls. Vasul, din care viţelul are
isbutirea atîrnă nu numai dela o bine Septemvrie vine dela cuvântul lati
să-’şi soarbă laptele, trebue se fie din
îngrijită alegere a mamei, dela bunile nesc „Septem“, care vrea să zică şepte.
lemn, pentru-că astfel laptele nu se
însuşiri, dela îngrijirea şi nutrirea cores Ca să nu ne mai întoarcem asupra
răceşte aşa iute ca în cele de metal.
punzătoare a ei, ci mai mult dela nu acestui lucru, vom spune că Octomvrie,
Acest vas e de a se ţinea întotdeauna
trirea şi îngrijirea viţelului începând din Noemvrie şi Decemvrie vin dela cuvin
curat, nu cumva laptele din el să capete
prima zi, pentru-că însuşirile mamei: tele latine octo, novem şi decern, care
unele acrimi, cari pot fi vătămătoare
de-a fi lăptoasă, bună de îngrăşat, de-a înseamnă opt, nouă şi zece, şi se amin
viţelului. Laptele trebue să aibă tot
se desvolta în grabă, de-a fi peptoasă, tesc de vechiul an roman care începea
deauna aceeaşi căldură şi, bând viţelul
ş. a., toate aceste se moştenesc numai la Martie.
mai pe încetul, omul să nu-’şi piardă
ca predisposiţii, cari trebue desvoltate Poetul Ausone reprezintă pe Sep
răbdarea; ear’ sorbitul prea lacom tre
prin nutrire şi îngrijire corespunzătoare. temvrie sub figura unui om, care ţine
bue împiedecat. Se se dee mereu
2. îndată ce a fost fătat, pune în mână o şopârlă şi e înconjurat de
aceeaşi măsură de lapte şi, având vi
viţelul înaintea mamă-sa, presărându-1 tocitori, butoae şi struguri.
ţelul scurgere, înainte de toate poţi
cu puţine târîţe şi ceva sare, pentru-ca Septemvrie era odinioară pus sub
să te temi, că pricina zace în nutrirea
să fie lins cât mai bine; acesta e mo protecţia lui Vulcan, zeul focului, fiul
viţelului.
dul cel mai potrivit pentru îndepărtarea lui Jupiter şi al Iunonei, Vulcan era
(Va urma)
materiilor mucoase, cu cari viţelul este aşa de urît, în cât mama-sâ, zice fabula,
acoperit, ca cu chipul acesta pielea să îl aruncă în ocean, de sus din Olimp.
fie ajutată în lucrarea sa. Turnarea de X&c/Mibdc luni Ici. Crescut de nimfele mării şi apoi
apă peste viţel sau darea unui ou tre
întors ear’ în Olimp, e aruncat din nou
bue încunjurate, pentru-că aceste pot pe pământ în urma unei certe cu
pricinui boale; din contră gura şi nasul Legenda lui August.
tatăl său. Vulcan cade în insula Lemnos,
trebue curăţite de bale. In anul 730 al Romei (cu 24 de şchiopătă şi învaţă pe locuitori să lucreze
3. Pune viţelul pe un aşternut ani înainte de I. C.) senatul roman
fierul.
moale şi uscat, la loc svântat şi cu hotărî, că luna Sextilis (a şasa începând
El avea drept tovarăşi pe Ciclopi
totul scutit de curent (tragere de aer), dela Martie) să ia numele de Augustus,
fiii lui Uranus şi ai Titeei, care aveau
pentru-că viţelul este foarte simţitor în amintirea număroaselor servicii aduse
numai câte un ochiu.
contra răcelii şi pentru-că îndeosebi de împăratul August.
Dar’ Vulcan fu mai fericit pe urmă,
buricul să fie scutit de aprinderi trebue Se zice că chiar August provocă
căci luă de soţie pe cea mai frumoasă
ţinut în stare cât mai curată. Ne fiind votul spontaneu şi unanim al Senatului.
zeiţă, pe Venus.
grajdul destul de călduros, viţelul tre Si de oare-ce Sextilis avea numai 30
i
bue acoperit cu o haină sau cu paie. de zile, el adaugă încă una ca să nu Atenienii instituiseră în onoarea
4. Laptele cel dintâi (corasta) fie luna cu numele lui mai scurtă de lui alergările numite » Lampadophories «,
trebue dat neapărat viţelului, ca fiind cât cea închinată lui Iuliu Cesar (IuliuJ. în care alergătorii trebuiau să-şi treacă
mai nutritor şi mai potrivit curăţirei Ca să nu se modifice durata anului din mână în mână câte o făclie fără
materiilor smolite din maţe. Numai dacă ziua pusă la August fu tăiată dela Fe să o stingă.
acest lapte l’ar mâna pe viţel prea tare bruarie, care până atunci avea 29 de Grecii serbau pe zeiţa bucatelor
la foaie, trebue se ’i-se dee mai puţin zile în anii ordinari, şi 30 în anii bisecţi. şi Septemvrie şi Noemvrie. La aceste
din el; una însă să nu se peardă din La Roma, augustalele se celebrau serbări se formau cortegii une-ori de
vedere, şi anume, că în cele 8 zile din la 12 Octomvrie, pentru că în ziua 30.000 persoane.
tâi viţelul trebue să se nutrească cu aceea intrase August în Roma învin
laptele mamă-sa. gător din resbelul cu regele Părţilor.
4 5. Trebue să fii pe deplin încre Luna lui August aduce în fiecare
