Page 6 - Bunul_Econom_1901_44

Pag. 6. __________ ______ B U N U L E C O N O M Nr. 44

în Auborne cu electricitate. L ’au pus de covoare „Haas şi fiul“ primeşte an din Viena a înghiţit o muscă viuă, care
un capac pe cap, i-au legat mânile şi de an un ajutor mai mare pentru sus­ a trăit mai departe în stomacul lui, ba
i-au pus nişte zale pe picioare, şi slo­ ţinerea „fabricei de covoare din Ara- chiar s’a sporit şi în fine a primit
bozind electricitate prin acelea asupra nyos-Maroth“. Banii s’au ridicat an de moartea nenorocitului tînăr, fără ca
lui, l-au omorît. încă prea fin pentru an, ba productele acestei pretinse „fabrici“ medicii cei mai renumiţi din Viena să-’i
aşa un păcătos. Trupul i-l’au versat au fost chiar premiate la Paris. Acum poată ajuta. Caşul a produs mare sen-
apoi cu o medicină, care se-’l descom­ iese la iveală, că fabrica din chestie saţie şi medicii discută mult lucrul,
pună cât mai repede. L ’au îngropat nu există şi nici nu a existat nici cum s’ar putea ajuta, ivindu-se din nou
apoi simplu în curtea temniţei. odatal... Fără comentări asemenea cas. "
Directorul temniţei a primit foarte
Zăhar soldaţilor. In armata
multe scrisori ameninţătoare, de nu va J Răstignire. La Welşmitz (Tirol)
germană a fost împărţit mai mult zăhar
lăsa se-’l desgroape pe Czolgos şi să-’l un ţăran s’a răstignit singur. El a făcut
între soldaţi. Âu ajuns adecă la aceea,
îngroape apoi soţii anarchişti cu mare o cruce din două scânduri, s’a lungit
că soldatul, care a luat o porţie anumită
pompă. La asta directorul a răspuns deasupra, şi-a bătut un cui prin picioarele
de zăhar poartă mai uşor şi bine foamea
dând poruncă se fie răsturnată peste lui puse la olaltă şi apoi a bătut un
şi setea. îndemnaţi de aceste au început
mormântul criminalului o peatră foarte alt piron în palma mânei stângi. Ne­
împărţirea zăharului şi în armata rusă,
mare, pe care nici 10 se n’o poată norocitul a fost dus într’o stare des­
în Moscva, Petersburg şi Varşovia.
înlătura, şi pe lângă asta doi panduri perată la spital. Se crede că va fi scăpat,
E curios numai, zice »Trib. Pop.«,
să stea de pază, că de va veni cineva dar’ va fi închis în casa de nebuni.
că în loc de a-’şi bate capul cercurile
în jurul mormântului, să-’l prindă.
competente cum să nutrească mai bine
Iepurii lui Rotschild. Baronul
pe soldaţi, caută mijloacele prin cari
Ajutoare de stat pentru nimic. aceia se poată răbda foame mai înde­ James de Rothschild învită într’o zi la
Sub acest titlu scrie »West ung. Volks- lungată! Azi-mâne aceea va fi armată vânătoare, mai multe din cunoştinţele
Ztg.« următoarele : Precum se ştie, trăim mai bună, care ştie răbda mai multă sale, dar’ mai întâiu le ţine următoarea
în Ungaria în era ajutoarelor date de foame! cuvântare:
stat fabricanţilor bogaţi, speculanţilor — Puteţi domnilor să trageţi asupra
şi lipitorilor poporului. Banii storşi din 160 ani! Ziatele greceşti anunţă tuturor iepurilor pe cari îi veţi întâlni
sudoarea poporului se împrăştie astfel că cel mai bătrân om din lume a murit în parcul meu, dar’ vă rog se cruţaţi
între cavalerii de industrie; Astfel că­ într’un sat în Albania. El se numea iepuroaicele. Şi pentru-ca se nu vă
pătă pentru facere şi susţinerea de Ismail Haga, era în vârstă de 160 ani înşelaţi, am pus se taie urechile tuturor
fabrici nouă ajutoare oameni, cărora şi lăsă 200 urmaşi. Betrânul a avut iepurilor, femeiuşele au însă urechile
nici prin minte nu le trece să facă toţi dinţii şi a fost sănătos până în întregi.
fabrici! Aşa s’â întâmplat cu „fabrica ultimul moment al vieţii sale. începând vânătoarea, oaspeţii lui

de ghete din Şemniţ" şi cu fabrică de Rotschild începură să se mire de nu­
ghete » Turul* din Timişoara. Acum O muscă viuă în stomacul mărul mare de iepuroaice ce întâlneau
s’a descoperit un nou scandal. Firma unui om. S ’a întâmplat că un tînăr şi cari par’că într’adins îşi înălţau şi
mai mult urechile, pe când »iepuri«
silit se mai facă o încercare. Cu mâna ţase de cuiul din urmă. Intre miile de bărbaţi, cu urechile tăiate, nu întâlneau
tremurând apucă hainele, cu sfieală le vestminte pe cari le cercase, numai în nici unul!
îmbracă şi, o minune! gândeşti că sunt ale lui se simţia dar’ bine. Să vede că baronul voise să facă o
crescute pe el. Bine ca în ele nu se Bătrânul înţelese învăţătura. Deş- glumă cu pretenii, să peardă vremea
simţise de multă vreme; membrele le teptându-se de odată, 'ochii i-se scăldau fără a putea puşca ceva.
în lacrimi. însuşi Dumnezeu îl convinse, Plictisit de această mistificare, unul
purta uşor şi cu îndemânare, inima îi
sălta de bucurie, pentu-că acum se că fiecare om poate fi fericit numai din vânători trage asupra unui iepure
cu soartea cu care l’a dăruit dela în­ cari avea urechi admirabile.
credea foarte norocit.
Cu dispreţ, îşi zicea în sine, o să ceput. Fără să câştige în loterie, Când îl luă de jos, cunoscîi că
calc în picioare hainele cele vechi şi făcuse câştigul cel mai mare despre deşi nu avea urechile tăiate, totuşi
se le arunc deoparte. Dar din întâm­ care pomeneşte şi Paul Apostolul cătră era un iepure bărbătuş.
plare, hu le mai găseşte. Se făcuseră Timoteiu: Mare câştig face acela, care Vânătorul să gândi puţin, apoi
nevăzute. Numai acum întrerupse tăce­ este îndestulit, şi cu inima la Dum­ scoase cuţitul, îi tăie urechile şi-şi con­
rea, pe care o păstrase de când înge­ nezeu. tinuă vânătoarea, făcând mereu acelaşi
rul îi dete voie să-’şi aleagă vestminte Câştig ar fi acesta şi pentru tine ucru.
după plac. Unde îmi sunt hainele vechi? cetitorule! Dacă nu l’ai fi făcut până A doua zi Rotschild care crezuse
întreba el. acum, bine să-’ţi însemni: Adevăratul că pretinii s’au dus acasă fără ispravă
îngerul nu-i răspunse nimic, ci-1 noroc pe pământ consistă în evlavie şi şi iepurii săi sunt toţi sănătoşi, primeşte
duse înainte unei oglinzi mari, ca să îndestulire. Ori ce ai fi: măestru, plu­ un mare număr din iepurii împuşcaţi
se vază. Era să-’i pice obrazul de ru­ gar, cărturar, îndestuleşte-te cu soartea din parcul său împreună cu următorul
şine şi ar fi dorit să între în fundul în care te afli, dar’ nisueşte, ca în bileţel:
*
pământului... ear’ se văzuse în hainele aceea, să fii cât se poate de mulţumit. »Eată câţi am puşcat eri; nu
Tr. de Petra-Petrescu.
lui, pe cari le ridicase cineva şi le acă- vreau se mi-i ţin mie, ţi-i trimit şi în