Page 1 - Bunul_Econom_1902_19
P. 1
Anul III. Orăştie, 17 Maiu n. 1902. Nr. 19.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reiiamnii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului",
A B O N A M E N T E : jl A P A R E: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ] | se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo d e r a t e
Pentru Ro mâ n i a 15 franci pe an. ii în flecare D um inecă. Abonamentele şi inserţiimile se plătesc înainte
Peronospora viticola (mana viilor, chiriilor se fie întrucâtva acoperiţi de
Cronică. ploaia serată) şi combaterea ei. zama de cupru, pe dată ce boala îşi
face iveala.
V c. Totuşi dacă suntem surprinşi de
~~\j OÂceastă boală este caracterisată în
Temerile noastre că după o iaftaK ivirea boalei, nu trebue să se mai stea
următoarele împrejurări: pe gânduri, aci să se aplice tratamen
aşa de primăvăratică, cum am avut, va
In primele zile ale verii, se ob tul . ori-cum şi cât de repede.
avea urmări nenorocite pentru culturile
servă pe unele frunze din viile situate Nu se va putea repara răul deja
noastre s’au împlinit. Frig, îngheţuri,
pe locuri umede, nişte pete albe -de o făcut, dar se va opri întinderea lui.
brumă, ploi reci, ba chiar zăpadă au
înfăţişare ca fiind presărate cu praf de 2. Cele mai bune tratamente sunt
alternat în timpul din urmă prin re
tăină. Timpul continuând se fie priin- tratamentele fluide.
giunile noastre şi au nimicit în multe
cios în întinderea boalei, prin ploi suc 3. Nu trebue stropit decât dede
părţi toate speranţele în recoltele aş
cedate cu călduri arzătoare, aşa că în subtul foilor; stropirile făcute pe dea
teptate.
urma acestora, înfăţişarea viilor oferă supra nu produc nici un efect valoros.
Sămenăturile de toamnă, care au
trecătorului impresiunea unei uscăciuni 4. Trebue tratată toată suprafaţa
ernat destul de bine, au îngălbinit şi
complecte a viiei. foilor şi pentru a sevîrşi aceasta nu
în unele părţi sunt atacate de rugină.
Contrar unei cf&lmţe prea răs trebue să economisim din soluţiune.
Tot asemenea au suferit şi sămenătu
pândite între cultivatorii de viie pero Acest tratament general este mai cu
rile de primăvară şi cu deosebire oar-
nospora nu are provenienţă directă din seamă necesar pentru preîntimpinarea
zele. In unele părţi rapiţa a fost nimi
ploi, ci este un criptogam -(ciupercă), si a ori-cărei alte boale.
cită în total. Cucuruzul răsărit a perit y
care creşte şi se înmulţeşte repede pe 5. Este nefolositor de a întrebu
aproape tot şi a trebuit se fie sămenat
timp umed şi cald. Organele lui se gă inţa soluţiuni concentrate (prea tari);
a doua-oară. Tot astfel şi cu păstăioa-
sesc în ori-ce timp pe viţă, ele trâesc dosele ce arătăm mai jos sunt cu de-
sele şi plantele de grădină. Lăstarii
în paguba plantei, ear sporii (seminţele sevîrşire suficiente; totul este de a
cartofilor au degerat şi probabil că vor
lui) se răspândesc pe frunze şi în alte stropi pretutindenea.
da din nou dacă bulbii sămenaţi au
părţi aşteptând împrejurări priincioase 6. Primul tratament se poato face
fost destul de voluminoşi.
pentru a se desvolta. Apare la început îndată ce lăstarii au atins 20 sau 25
Mai rău au suferit pomii roditori
pe frunzele de jos, unde găseşte mai centimetri lungime; al doilea tratament
şi viţa de viie. Pe locurile unde au în
multă umezeală; apoi atacă fără cru 20 sau 25 zile mai târziu; al treilea
florit şi înverzit mai de grabă, recolta
ţare frunzele crude si bătrâne. Firele ei când frunza a dobândit toată desvolta-
poamelor este nimicită pentru anul i 5 '
se ramifică, se înmulţesc, se unesc şi rea sa ierboasă.
acesta.
distrug parenchimul (miezul) foii. In In cas eventual vom aplica şi un
Se simte foarte mult lipsa de nu
scurt timp viia întreagă e cuprinsă de al patrulea tratament îndată ce se va
treţ pentru'* vite fiindcă cel de an este
această boală şi înfăţişarea ei în acest simţi nevoie.
aproape tot întrebuinţat, ear păşunile,
cas este destul de compătimit. Lăstarul *
cositurile şi cu deosebire trifoiul şi lu
se veştejeşte şi producţiunea scade cu Printre formulele, destul de nume
cerna sunt impedecate în desvoltare
intensitatea boalei. roase, foarte mult lăudate de experi
din causa frigului şi secetei.
Ca regule generale cum trebue se mentatori, ne mărginim a da una care
Aceasta este icoana despre sămă-
tratăm viile atacate vom observa: ne pare mai bună şi de care se poate
năturile din regiunile noastre. In Un
garanta o absolută eficacitate, dacă a-
1. Tratamentele pentru-ca se pro
garia propriu zisă Împrejurările stau
ducă efectul necesar, trebue se fie pre plicaţiunile se vor face la timpul po
mai favorabil şi se aşteaptă la o bună
ventive, adecă ele trebue să fie făcute trivit.
recoltă. Aceasta şi este causa că grâ-
înainte ca boala să se desvoalte. Tra După vechile formule cunoscute
nele nu s’au scumpit afară din cale şi
tamentul preventiv trebue aplicat mai până acum la prepararea zemei de stro
deocamdată nu este motiv a se speria
cu seamă la începutul vegetaţiunii, în pit, ea avea un unic defect, adecă îi
lumea că vom avea foamete.
mod că tinerii vlâstari şi organele cior- lipsia aderenţa (alipirea).
