Page 1 - Bunul_Econom_1906_42
P. 1

Anul  V II.                       Orăştie  (Szdszvăros),  II  Noemvrie  n.  1906.                                  Nr.  43




        Bunul Econom








                     REVISTĂ  PENTRU  ACRICULTURÂ,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U  ^ _

         ORGAN  AL:  „Renninaii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Renninnii  romăne de  agricBltnră din comitatnl  Sibiinliii"


                     A B O N A M E N T E :        I                A P A R E :                Il             I N S E R Ţ I U N I :
         Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  [                     i  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
           Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  în  fiecare  Duminecă.      Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
                                                    ţionali.  Dară  marea  desvoltare  a indus-  dintre  cari  8,244  în  industrie.  Numărul
              P.  T.  abonaţi  cari  sunt  în  res-   j
                                                    triei  naţionale  îşi  găseşte  expresiunea  acestora  din  urmă  a  crescut  dela  1891
         tanţă cu  plata  abonamentului  sunt  din   vizibilă  în  faptul  că  exportul  produse­
         nou  cu  toată  insistenţa  rugaţi  să-şi                                              cu 2,940. In  1904 s’au constatat  29,997
                                                    lor  manufacturate creşte  cu repeziciune.  cazane.
         achite  restanţele.        Administraţia.
                                                         In  tabela  comerţului  exterior  al        Producţiunea  ferului  brut  a  fost
                                                    Ungariei, produsele  industriale  figurează   de  1.127,750 chintale metrice în  1868
            Marea  industrie  ungară.               cu  valorile  de  mai  jos.                 şi de 4.694,034    «        »    «  1899

                                         (Urmare).                      Exportul  Ungariei           Producţia  alcoolului supus la impo­
                                                                      Val.  totală  Prod.  indust.   zit  a  fost.
              Expoziţia  sa  permanentă a dat re­
                                                                       Milioane  de  coroane
        zultatele  ce  s’au  aşteptat  dela  dânsa          1885  . .  792.5       280.86       în  1880  de  62.989,468  grade-hectolit.
          Ia  a  avut  71,943  vizitatori  în  1898         1890  . .  1066.2      351.54       »  1898  »  116.189,082  »        »
                     103,088     «       «  1899            1895  . .  1009.6      383 60       »  1904  »  111.268,445  »        »
                     128,445     «       «  1900            1900  . .  1327.5      498.89        Producţia  fabricelor  de  zahăr  a  fost
                     192,333     «       «  1901            1903  . .  1352.6      496.51       de     583,933 chintale metr. în  1868
                    210,860      «  -    «  1902            1904  . .  1355.5      516.41       »    2,467 806    »      »     »  1898
                    266,426      «       «  1903         Produsele industriei  figurează  deci  »    3.030,317    »      »     »  1904
              Dar’  după succesul  atât de  strălu­  cu  38.10%  din  ifAiilul  exportului  Um       întreprinderile  industriale «consti­
        cit  al  expoziţiei  naţionale  milenare  din  gariei.                                 tuite  în  societăţi  pe  acţiuni  au  tost
         1906,  —  expoziţia  permanentă  deve­          Pentru a preciza însămnătatea  pro-        ;   în  num ăr  de
                                                                                                 ia  1873  28  cu  un  Capital  de  58.898,000  cor.
        nise  din  ce  în  ce  mai  puţin  necesară.  ducţiunei  industriale,  mai  trebue  adău­  »  1898  62  »  »   »   >  118,052.000  »
        Gradul  înalt,  puterea  industriei  ungare  gată  Ia  cifra  de  516.41  milioane  suma   >  1904  149  »  »   »  ■   »  322,822.000  »
        în  general  sunt  cunoscute  şi  recunos­  de  132.7  milioane cari reprezintă expor­       In  1904  s’au  constatat  485  cu un
        cute  în  ţară  şi  în  străinătate.  In  Ianu­ tul  produselor  jumătate  fabricate  pre­  capital  total  de 404,552.000  coroane
        arie  în  1995  expoziţia  permanentă  îşi  cum  sunt  torturile  firele,  malţul,  pasta   si  o  rezervă  totală de  180  milioane cor.
                                                                                                i
        închise  porţile.                           de  hârtie,  doagele,  produsele  ferestra-      Cele  155  societăţi anonime  indus­
             Printre  număroasele măsuri ce  s’au  ielor,  ferăriile,  oţelul,  cărbunii,  coagele   triale  cari  au  existat  în  1904  la Buda­
        luat  pentru  a  ajuta  progresul  industriei  de  arbori  pentru  tăbăcit  etc,  etc.  pesta  arată  în  bilanţul  lor  general  un
        ungare,  nu  vom  mai  releva,  aici  de cât     La  1889  s’a  făcut  în  Ungaria  o   capital  total  de  348.4  milioane,  care  a
                                                                                               produs  22.7  milioane beneficii.
        legea  XLIV din  1881,  proroagă  în  1890  statistică  amănunţită  a  producţiunei  şi
        şi  amendată  prin  legea  XLX din  1899  a  capacitâţei  productive  a marei  indus­        Acestea sunt câte-va  cifre cari per­
        asupra  avantagiilor  acordate  ori-cărei  trii  ungare.  Aceasta  statistică  s’a  făcut   mit  să  ne  facem  o  ideie  aproximativă
        fabrici  noui  care  ar  inaugura  în  ţară  o  cu  mare  îngrijire  şi  ministerul  de  co­  despre  întinderea  industriei  ungare.
        nouă  ramură  de  producţiune.  Avanta-  merţ  a  publicat  rezultatele  iei în  două-      Dar’  ni-se  pare  important  să  mai
        giile  acestei  legi  au  fost  acordate  până  sprăzece  volume,  în  cari  să  găsesc  in-  cităm  câteva  cifre  pentru  a  arăta sta­
        la  1898  ia  541  fabrici.                 formaţiuni  precise  asupra situaţiunei ce­  rea  principalelor  grupuri  mari  ale  in­
             Adăungându-se  şi  numărul  fabrici-  lor  80  de  principale  ramuri  ale  indus­  dustriei  ungare:
        cilor  cari  au  fost întemeiate fără a  avea  triei  ungare.                               Industria ferului  şi  metalelor  nu­
        drept  la  aceste  avantagii,  să  ajunge  la    Cifrele  conţinute în această lucrare,  măra  359  atelierie  (55  forge, 79  turnă­
        rezultatul  că  dela  1889  până  la  1897  s’au  schimbat  fireşte  dela  1899,  dară  tori  58  uzine  de  fer  forjat,  16  fabrici
        s’au  întemeiat  în  Ungaria  1,609  fabrici  ele  dau  totuşi  o  iedeie  aproximativă  de  cuie  şi  piroane,  26  fabrici  de  căl­
        noui  cu  45,084 lucrători  şi  206 706,074  despre  starea  actuală.                  dări  şi  turnătorii  de  bronz,  18  jtabrici
        coroane  capital  de  prima  instalaţie.         Relevăm  de  aceea  câte-va  amă­ de  table, etc.)  93  din aceste uzini aveau
             Nu există  o  statistică  a consumaţi-  nunte  cari  ni-să  par  cu  deosebire  inte­  506  căldări  cu  o  suprafaţă  totală  de
        unei  diferitelor  produse,  aşa  că  nu  să  resante.                                 încălzit  de  40,222  m.2  S’au  mai  con­
        poate  preciza  măsura  în  care  industria      In  introducere să spune  că în  1899  statat  în  această  industrie  543  maşini
        naţională deserveşte  pe  consumatorii  na­  s’au  constatat în  Ungaria 23,532  cazane  fixe, 40 locomobile, 35  turbine,  444  roţi
   1   2   3   4   5   6