Page 5 - Bunul_Econom_1906_42
P. 5
Nr. 42 , BU NUL ECONOM :______ •- ' / ■ . Pag. 5 •'
t Arhiducele Ofcto. renţele sale hotărât-a şă înfiinţeze o bi Ştiri de tot felul.
bliotecă a sa, care să fie înzestrată cu
.Joi în 1 Nov. n., seara, s’a stîns cărţi şi izvoare dătătoare de lumină Regina *Elisabeta a României
încă un membru al vechii case habs- atât de reclamată de împlinirea cu pri a fost autorizată în zilele acestea prin
burgice, arhiduc. Otto, nepotul de frate cepere şi rost a postului onorific ce-1 decret regal de a purta medalia «Răs^e
al Maiestăţii Sale şi fratele princ. moş ocupă ca păstori şi conducători natu plata Muncii cf. I«, care i-s’a oterit pen
tenitor Francisc Ferdinand. A murit în rali ai poporului nostru dornic de cul tru- meritele pe terciul învăţământului
vârsta cea mai frumoasă de 41 ani, în tură şi propăşire. profesional.
chinuri grele. De câtva timp căzuse la In scopul acesta preoţi mea şi în- *
pat în urma unei răceli ce ia adus o văţătorimea noastră supusu s’a la cuotc Ilustr. Sa dl Ioan cav. de
acută aprindere de plumâni. Pe lângă benevole şi obligate, ce le-au adus şi Pusoariu, septemvir etc. a binevoit a
aceasta i-să atacase şi lăringele, care a le prestează an de an ca prinos sfânt dăruit fondului de 20 bani al «Rfeuniu-
trebuit operat, astfel că organizmul în pe altariul cultqrei neamului. nei sodalilor români din Sibiiu« 10 cor.,
timpul din urmă cam bolnăvicios al ar x Deoare-ce însă însghebarea acestei iar’ «Fondului Victor şi Eugenia Tor-
hiducelui n’a putut învinge chinurile cari biblioteci, în forma şi ' măsura recerută dâşianu, pentru înzestrarea fetelor să
l-*au răpus. \ de o superioară corporaţiune, cum e şi race şi cu alipire cătră Reuniune« 10
Arhiducele Otto s’a născut în 21 cea a protopopiatului, este împreunată cor., în total 20 cor. — Pentru această
Apr. 1866 îrţ Graz din căsătoria a doua cu spese conziderabile, ce trec ^este nouă jertfă adusă clasei noastre de mij
a prin. Carol, fraţele Maiestăţii Sale cu preliminariul dat: ; loc, comitetul Reuniunei îi exprimă sin-
princesa Anunţiata din Sicilia. A primit Ne luăm îndrăzneala cu profund cerile sale mulţumite. .
credere militară. In 1886 s’a căsătorit respect a ruga pe P. T. autori şi Aso ■ *
: ■ ' " ,-,y. .
cu princesa- Maria losefa din Saxonia, ciaţiuni să binevoiascâ e ne dărui câte Familia regală română şi-a
din care căsătorie i-s’au născut doi fe un exemplar, ce le-ar prisosi din ope- luat reşedinţa de earnâ la Bucureşti.
ciori. Cel mai mare dintre aceşti doi, rile şi cărţile lor, iar’ pe, Ori. Librării Suveranii au sosit la Bucureşti Luni la
Carol Francisc Iosif, este preşumptivul le asigurăm, că în măsura donaţiunei orele 5. După coborârea din tren Su
moştenitor de tron, după actualul Fran primite, drept ecuivaient, şi noi acolo veranii , s’au întreţinut câteva momente
cisc Ferdinand şi. să învredniceşte de ne vom face comandele trebuincioase. cu persoanele prezente. Regele era pa
creştere anume menită pentru domni Cărţile ne rugăm a să trimite la lid. Doamnele de onoare-au oferit Re
tor. De prezent e ascultător al univer adresa: Iovian Mureşianu, protopop ginei buchete de flori.
sităţii din Praga. A.-Torda, având a să cuita pe lângă *
Arhiduc. Otto ajunse fa 1888 că mulţămitâ. Neorolog. Subscrisa Direţiune a-
pitan la s husari în Şopron. Era unul din Nădăjduind caldă sprijinire, sem duce la cunoştinţă, că membrul funda
bărbaţii cei mai frumoşi şi voinici. Cu năm cu distinsă stimă: tor şi vice-prezident în Direcţiunea in
încetul a început să se retragă în sin Turda, 25 Septemvrie 1906. stitutului de credit şi economii »Pa-
gurătate, câtă vreme începuse şă-1 chi coţana*, Pavel Popescu, după un morb
mie o boală cronică de care a căutat Pentru comisiunea bibliotecii: scurt dar’ greu şi-a dat sufletul în mâ-
să se mântue pe Ja diferite băi şi care Ândrein Badiu, Iovian Moreşiann, nile creatorului Joi în 1 Noemvrie a. c.
i-a grăbit sfârşitul. paroh-secretar. protop. preşedinte. Rămăşiţele pământeşti ale defunc-
In 1894 a ajuns colonel, iar’ în tului s’au aşezat spre vecini că* odihnă
1896 general comandant, devenind pro Dela „Reuniunea română de Sâmbătă în 3 Noemvrie a. c. în cimi-
prietar al niai multor regimente străine, înmormântare din Sibiiu“. terul din Boartâ. »Racoţanav..
reg.- 11 prusiac, 24 rusesc, iari în 1899 *
a ajuns general insp, în care calitate l-a Expoziţia naţională să va în
ajuns moartea. — Primire de membri noi. -— chide oficios la 15 Nov. st. v. pe lângă
încă Joi seara înştiinţată fiind casa Conformându-ne hotărîrilor luate mari festivităţi în prezenţa M. Lor Re
domnitoare s’au prezentat aproape toţi de adunarea generală şi de direcţiunea gele şi Regina şi a întregi câsi domni
membrii ei la palatul mortului. Insuş Reuniunei noastre de înmormântare, ve toare.
Maiestatea Sa' a stat o jumătate de cias stim prin aceasta obştea noastră, că la .
lângă catafalc cu ceilalalţi principi şi Reuniune să primesp membri noi, cari «Reuniunea sodalilor români
princese. întrunind recerinţele provâzute de sta din Sibiiu« în seviciul copiilor săraci.
tute, vor solvi taxa de înscriere cu 2 Societatea «Pomul de Crăciun « pentru
înmormântarea s’a făcut după pro
gram în 7 Nov. Din partea guvernului cor. şi vor răscumpăra din cazurile de ajutorarea copiilor săraci, fără deose
ungar au fost de faţă Wekerle, Ap- moarte de până aci cel puţin 3 â 60 bire de naţionalitate, a dat Duminecă
ponyi, Andrâssy, Jekelfalussy şi Iosipo- bani — cor. 1 80. • în 7 Octomvrie n. a. c. în sala dela
vici. A fost mai departe şi preşedintele Spre orientare punem în vedere, »Gesellsehaftshaus« un concert Ia care
eamerei Justh, căruia i-s’a acordat loc că dela înfiinţare (1900) şi până acum a cooperat între alţe reuniuni germane
lângă membrii guvernului. am registrat la această instituţiune uma şi «Reuniunea sodalilor rbmârii din Si
nitară, 96 cârtiri de moarte, după cari biiu.« Concertul a fost bine cercetat.
atu solvit peste 10,000 cor. ajutoare şi Corurile au cântat spre deplina mulţă-
A P E L dispunem de o avere de peste 10 mii mire a celor prezenţi. Constat că şi
cătră P. T. autori, Asociaţiuni literare, L i cor. în bani gata. deastădată Reuniunea' sodalilor s’a achi
brării şi toţi binevoitorii de propăşire ai Când numărul membrilor înscrişi tat în mod vrednic. Onoare conducăto
neamului rom ânesc! va trece peste 600, vom înfiinţa secţia rului corului, Candid Popa. La ivirea
a 2-a independentă. ( pe podiu, corul,- împodobit cu frumosul
Mottos „Luminează-te şi vei fi, Sibiiu 18 Oct. n 1906. port săliştenesc ce-1 purtau damele, a
Voeşte şi vei putea...* fost întimpinat cu furtunoase ^plauze şi
Biroul «Reuniunei române de în
Călăuzită de acest principiu preo- cu strigăte de »trăiască« din partea pu
ţimea şi învăţători mea din protopopia mormântare din Sibiiu«. blicului german. A cântat «La fântână*
tul rom. al Turdei în una din confe- P a n ta le o n L u c u ţa , Vie. T o rd ă şia n u , de A. Bena; în urma repeţitelor ap-
seerttar.
preiideut.
