Page 6 - Bunul_Econom_1906_42
P. 6
Pag. 6 B U N U L E C N O O M Nr. 42
, f
lăuze a mai cântat o bucată afară de pentru înzetrarea fetelor sărace dar’ cu fel de aparat costă 6 cor., şi să poate
program. Comitetul Reuniunei a fost re alipire cătră Reuniune«, fiecare câte comanda numai dela A. Miiller, Buda
prezentat prin v.-prezidentul său dl G. 10 cor, în total 20 cor.; «însoţirea de pesta, V. Vadâsz-utcza 42/G.
Poponea şi prin membrii: FI. Cruciţa, credit sătească .sistem »Raiffeisen« din
Şt. Duca, N. Stoica, I. Pârău şi Ioan Nucet 1 cor. Dr. Ghiţă Măcelar, adv. Bărbaţi ucigaşi. Din două lo
Marcu. Dintre corurile germane s’a dis şi soţia sa Agnes n. Gri stea 5 cor. Ioan curi din Ungaria vin ştiri despre drame
tins corul reuniunei »Arbeiter Bildungs- Damian, paroch (Nucet) 1 cor. Tranda familiare. In Kis Kun-Halas un econom
verein«, condus de neobositul maestru fir Seorobeţiu, paroch în Sout-Sharon Ioan Korsos îşi temea femiea tinără,
de muzică Herman Kirchner, care în cu (America) 2 cor., Vasilie Damian pro- cu care să cununase numai de un an.
rând ne părăseşte, trecând în România, topresbiter, deputat dietal 2 cor. Ioan Femeia mai de multe dri a fugit la pă
şi lăsând negreşit regrete adânci în ur Hedu, sodal măsar, (America) 1 cor., dl rinţi, dar’ iarăş să rentorcea acasă. In
ma sa. prof. universitar Ioan Bianu (Bucureşti) una din serile trecute sosind Korsos
# . . 20 cor. dl Ioan German, cetehet în Brad, acasă a aflat uşa casei încuiată şi fe
Statua lui' Alexandri. In şe din prilejul hirotonire! sale întru pres- meia n’a voit să o deschidă.
dinţa de Vineri a Academiei Române biter dăruieşte «Fondului masa învăţă- 1 A doua zi Korsos şi nevasta Iu*
a propus prez: Kalindejru ridicarea unei celor meseriaşi« 4 cor. ri tot d-sa dă- s’au întâlnit la primărie. Korsos, fără
statue lui V. Alexandri în Bucureşti, rueşte «Fondului de 20 bani, pentru să poată fi împedecat, a junghiat pe
spre care scop Academia are deja 85 cumpărarea unei case cu hală de vân- j femeie cu un cuţit. Femeia a murit
mii lei adunaţi. S’a ales o comisie care zare« 1 cor.; la acest din urmă fond numai decât.
să se ocupe cu această afacere. au mai dăruit: Filip Şuiagâ, înv. (Lâ- In Haidusovata proprietarul Kă^zâs
* puşnic) 5 cor. Ignaţie Vişoiu, ales pa a puşcat pe nevasta-sâ, cu care era în
Directorul »Ardelenei«. »Lib.« roch în Vălcele-rele 1 cor. şi Anastasiu duşmănie. Bărbaţii ucigaşi au fost prinşi.
din Orăştie aduce ştirea, că direcţiunea Beşa, funcţ. conz. din prilegiul aniver
institutului „Ardeleana" a ales director pe sarului al 23-lea al naşterii sale 2, cor.
dl Ioan 1, Lăpitdatu, actualul secretar Ioan Hanciu, corner. L. 10, Const. Popa, Sfaturi.
al băncii, după-ce directorul dl Dr. A. comers. I. 5, Nicolae Moisin, comers.
Vlad reclamat de multele 'agende şi-a L. 1 ‘25, Vasilie Roman, curelar, SimiOn Cum să obicinuim vitele la
dat abzicerea. Morariu, măsar şi Nicolae Poiana, cornrs. tras? Vitele tinere nu să obibinuesc
fiecare câte L. 1 (coi. 17 92).
* aşa uşor la jug ori ham şi mai ales
Familie întreagă sub roatele * nu, din cauza că multe sunt gâdiloase,
trenului. Economul Adam Horvat vo Toa'e mamele să interesează de aşa că au suferă jugul ori hamul. Ca
ind să treacă cu soţia sa şi cu fiul său Emulsiunea lui Scott, care să reco- cel mai uşor mijloc de a le obicînui cq
peste podul de cale ferată de lângă sta ele recomandăm, ca hamurile ori jugul
ţia Nagy-Salăncz, au fost surprinşi de mândă acum mai de multe ori în foaia să le aplicăm încă în grajd pe ele. In
trenul ce venea dela Caşovia şi sfârti- aceasta. — Acesta este un preparat scurtă vreme vitele să vor obicînui cu
caţi. Mama şi fiul au murit pe loc, ta renumit de uleiu de peste, pe carele ele şi învaţă trasul aşa zicând în grajd.
tăl a mai trăit câteva ceasuri. îl iau copii cu predilecţiune şi care le *
* dă un ajutor urgent şi sigur şi în tot Vacile, cari nu-şi lasă viţiei
Preoţii români ai Americei, să tot cazul mai folositor de cât oleiul de să sugă, să pot desvăţa, după cum
sporesc. In zilele trecute a plecat la peşte ordinar. Să capătă în toate far o scrie un econom păţit, aşa că botul
America preotul gr. cat. Cornel Lenghel ei să leagă cu un ştreang de partea de
trimis /ie archidieceza gr.-cat. Sunt deci maciile: sus a cozii, aşa ca capul să stee cam
*
până acum patru preoţi români în Ame la o lăture. De această parte a ei să
rica, doi ortodoxi şi doi catolici. In Trei profesori univ. execu aduce apoi viţelul să sugă. Prin această
21 Oct. a fost sfiinţită şi prima bise taţi. Din Petersburg să telegrafiază că procedură vaca învaţă a-şi cunoaşte vi
rică românească în Cleveland. trei profesori deja universitatea din Var ţelul iar’ pe de altă parte nici nu să
şovia au fost im puşcaţi pentru înaltă
* prea poate mult mişca în această po
trădare. '
Dinamită In' luiţiini. Intr’o bi * ziţie. Peste 3—4 zile viţelul va suge în
serică din Kursk (Rusia) a fost desco Multe scrisorFde recunoştinţă, dragă voie. .
perită dinamită ascunsă în luminile ce pe cari le capătă zilnic dl A. Mullerv *
ardeau lângă altar. Luminile au fost dovedesc earăşi că crucea duplă elec- Vitele cari sunt a făta tre-
stinsă da. timp. tro-magnetică nr. 86967 R, B. este de buesc hrănite cu astfel de nutreţuri,
*
un efect extaordinar. Dăm publicităţii cari conţin mult albumin şi tosfor. Al-
Otrăvire cu mălaiu. Familia ve una din scrisorile de recunoştinţă: »Ru- buminul e de lipsă pentru desvoltarea
teranului Dumitru Dimitrescu din că dersdorf, la 19 Febr. 1903 Stimate muşchilor şi a celorlalte membre ale fă
tunul Ştefan cel Mpre (Dobrogea) s’a dle Miiller! Crucea duplă electro mag tului, iar’ fosforul pentru formarea oa
otrăvit cu mălaiu stricat. Soţia lui 3 netică nr. 86967 R. B, pe care am co selor. Vacilor fâtuie să li să dee iarbă
copii şi 2 fetiţe au murit în grozave mandat-o timp scurt înainte pentru cum triloiu şi iarbă mestecată cu trifoiu, apoi
chinuri. Tatăl şi alţi 5 copii ai lui au natul meu Carol Weber, a avut efect tulei şi sfecle . . Celor aproape de fătat
sdăpat dela moarte, pentru-că n’au mân minunat. După câteva zile deja să sim să nu lise dee prea mult nutreţ, căci
cat din mălaiul otrăvitor. ţise bolnavul mai bine, respiraţia ia de de altmintrelea umpleţea preâ tare a
* venit mai uşoară şi poate şi durmi. Te pântecelui uşor le poatre strica.
La fondurile «Reuniunei so- rog a’mi trimite imediat două aparate, , (»Economia.*j
dalilor români din Sibiiu« s’au mai unul pentru mine şi celalalt pentru ne *
făcut următoarele daruri şi anume: prie vasta mea. Totodată te încunoştinţez, îngrijiţi de piţigoi! Una din
tinii dlui Tordăşianu fraţii Ieronim Preda, că în scurt timp voi mai comanda câte tre cele mai folositoare pasări pentru
directorul librăriei archidiecezane si V. un aparat pentru domnii K. B. şi Pt. gospodari, este pîţigoiul. El petrece iarna
i
Preda, măiestru măsar (Avrig), dăruiesc Cu stimă Matia Schrei, proprietar în lg. noi şi în acest timp aduce foloase
«Fondului Victor şi Eugenia Tordăşianu, Rudersdorf nr. 175 (Ungarn)«, Un ast nepreţuite prin aceea că stârpeşte o mul-.
