Page 2 - Bunul_Econom_1906_42

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 42

de apă, 30 motoare de gaz, 15 alte Adunând nestimatele poezii popu­ vede cum era rugat să vie în Casă
motoare. 1107 motoare cu o forţă to­ lare, Alexandri a scos la lumină ade­ Domnească şi să rămână acolo cât mai
tală de 72,892 cai putere.. Numărul văratele scrisuri de nobilime ale ţăra­ mult. .»
nului român, care cu toată viaţa lui In aceea vreme a alcătuit el fru­
total al personalului: 46,131.
atâta timp năcăjită şi apăsată, a păstrat moasa inscripţie, care împodobeşte mi­
Valoarea totală a producţiunei 181 8 în inimă o tainică parte, în care au nunatul castel ridicat de Rege în creerii
milioane din cari înflorit cele mai gingaşe cântece. Carpaţilor:
1C6 68 milioane pentru forge A preamărit cu o caldă iubire de '■ „Eu Carul şi al meu popor ■' :
18.68 « turnătorii neam gloriile străbunilor noştri, dela . „Făcut’ani într’un gând şi dor -
7.11 «C fabr-, de cuie santinela română până la vitejii Domni „In timp de lupte al meu Regat
7.47 « « laminării ai ţărei. „In timp de pace ăl meu Palat!
3.78 « cazangerfi Si tot el a avut rara fericire să Iată câte-va extrase scurte din scri­
)
5.42 « tăblârii etc. cânte în versuri pe voinicii din Vaslui, sorile lui publicate, care arată felul re-
(Va urma). pe toţi ostaşii cari sub conducerea. M. laţiunilor sale cu Suveranii noştri:
S, Regelui au reînviat faima din trecut. La 25 Iulie 1880, scrie soţiei sale :
Discursul'dlui Ioan Kaliuderu In însufleţirea sa pentru bravura flăcăi­ «Doamna şi Vodă pleacă Marţi
rostit la inaugurarea statuei poetului. Vasile lor ţărei, vulturi şi şoimi de munte, el «din Sinaia. Nu vor să mă lase a mă
Alexandri din Iaşi. na uitat femeile române, care la îndem­ »porni înainte. Voiu pleca dar’ Mer-
nul »Doamnei încoronată de a binelui
înalt Prea Sfinte, » curea viitoare«.
splendoare«. j
Onorată adunare,
„Spălând al luptei sânge eh mâni aristocrate, . Tot dânsei, la 3 Maiu 1882:
In toate timpurile s’a socotit că o ..Au luminat poporul prin legea Providenţei, . «Regina mi-a trimis răspuns să
paţiune să onorează, când aduce prinos „Că nu există ranguri în faţa sufeHnţei. »nu plec de aici până a nu mă vedea«.
de recunoştinţă aleşilor săi. A lucrat la redeşteptarea ţărei şi
Această admiraţiune cătră cei care, la înfiinţarea României nouă, nu numai . In August 1886:
depăşind măsura comună omenească, cântând mântuitoarea Unire, cu splen­ «Am venit eri la Sinaia, şi am
au lăsat-o moştenire de glorie şi au dide versuri ca acesta: «fost primit cu mare bucurie de Maj.
înavuţit patrimoniul de amintiri, care „'Hai la Milcov cu grăbire »lor. Amândoi m’au întrebat de mata
este comoara scumpă a neamului, să „Să-’l săcăm dintr’o sorbire, «şi, le-am răspuns că dorul Margare­
manifestează în mai multe feluri. îndeo­ „Şi să treacă drumul mare te i te-a silit a merge îndată la Mir-
sebi sculptura, a fost privită totdeauna „P’ale ooaştre vechi hotare - »ceşti«.
printre cele mai înalte arte, pentru-că. ci şi ca bărbat de stat, ca diplomat Dela Curtea-de-Argeş scrisă la 12
ea are menirea să înfăţişeze în falnice câştigând ţărei în străinătate simpatii Octomvrie 1886:
monumente, pe pieţele publice chipul nepreţuite, ca aceea a lui Napoleon al »Am sosit aci ieri cu Regele şi
iubit al celor slăviţi. treilea. In acest scop el s’a slujit de «Regina şi ne întoarcem mâne la Si-
Inălţând dar’ această statuie lui toate armele de convingere, pentru a «naia. Sfinţirea bisericei a fost favo-
Vasile Alexandri, nu ne împlinim decât înlătura din cale piedecile ce să puneau «risată de un timp minunat. Mii de
o mică parte din datoria cătră dânsul, înălţărei noastre. «oameni în costume naţionale încon­
acum aproape la încheierea unui veac A contribuit la îndreptarea multor jurau biserica. După servirea sfinţi-
dela naşterea sa. rele din viaţa noastră socială prin scri­ «rei şi a liturghiei, Regele â pronun-
In adevăr, nu ne mai despart de­ eri, ca cele- teadrale şi în deosebi la «ţat în gura mare, un minunat di-
cât 15 ani de centenarul zilei, care a desrobirea ţiganilor, dând cel dintâiu «scurs plin de jdeî şi de simţiri înalte.
dat Românismului, pe cel mai drag poet exemplu, «Apoi după răspunsul lui Mitiţă, a
al'său, »pe acel Rege al poeziei, vecinie Patriot cald şi luminat, nu să pu-v «venit rândul meu. Din capătul scării,
tânăr şi ferice, pe veselul Alexandria, tea să nu fie şi dinastic şi să nu aibă »adresându-mă la poporul adunat, am
cum a zis atât de bine Eminescu ami­ din sentiment ea şi din raţiune, un ade­ «cetit cu seamă versurlie următoare:»
cul şi nobilul său rival. vărat cult pentru Familia Regală, care „Un singur om de viţă tare,
In deosebi, Academia Română, în la rândul ei îl privea ca pe un amic „Cuprinde mii de oamerif tari, -
numele căreia . am cinstea să vorbesc preţiqs. Firea poetică şi entuziastă a „Precum o ghindă ’n coaja-i are,
„Un verde codru de stejari!“
şi din care neuitatul Alexandri a făcut M. S. Reginei, care a ilustrat numele
parte încă din 1867, să simte mândră de Carmen Sylva, îl atrăgea aşa încât «Tot poporul le-a înţeles şi a
că a luat acum câţi-va ani iniţiativa ri­ o adevărată prietenie artistică, s’a sta­ «strigat ura!« '. v ..
dicării unui monument în Capitală ace­ bilit între aceste două spirite înalte. De Plecând din Curtea-de-Argeş, la 14
luia care a ilustrat-o vreme îndelungată. aceea printre număroasele cununi în­ Octomvrie, dela Castelul Pele.ş:
ŢJrmele ce a lăsat în sinul ei, prin îm­ chinate cu pietate pe sicriul marelui şi
potrivirea sa energică la tendinţele câri blândului răposat, era şi una pe care «După dorinţa Regelui,.am com-
îndrumau desvoltarea limbei pe o cale sta scris: „ (farmen Sylva, iubitului poeţi «pus legenda sfinţirei bisericei dela
greşită, prin poeziile şi lucrările cetite . M. S. Regina-a tradus în limba «Argeş, care să leagă cu ceea a meş-
în şedinţe publice, cum şi sentimentele germană mai multe din poeziile bardu­ «terului Manole. fioţi spun că am
sale adeyărat colegiale, vor rămâne în lui, unele încă nepublicate, iar’ Alexan- «reuşit foarte bine. Acum îmi rămâne
veci neşterse. , dri, în semn de recunoştinţă, I-a oferit «de a pleca dela Sinaia, însă nu vrea
In acest an, când sârbăm roadele în 1883, toate acele versuri scrise de «Regele să mă lase a părăsi Castelul«.
ce a dat în toate domeniile vieţei, o mâna lui într’un album, cu dedicaţipnea: In corespondenţa sa, mal ales din
fericită domnie de 40 de ani, inaugu­ „Ca tămâia la altaruri, ca dorinţele la stele, anii din urmă, sunt o mulţime de părţi
rarea monumentului ce s’a desvălit îna­ „Lângă Tronul Carmen Sylvei mergeţi versurile mele! de felul celor ce cetiiu.
intea noastră, ne aminteşte că şi bar­ „In,cupa ei de aur,<Ea bea numai lumină In amintirea ce poartă VeŞnic fal­
dul dela Mirceşti a fost 40 şi mai bine „Şi pentru a Sale buze în veci e cupa plină! nicului poet, care Le-a înveselit de atâ­
de ani podoaba literaturei şi fala ţărei Sunt multe - scrisori ale lui cătră, tea ori inimele, căci a petrecut multe
noastre. / ■ soţia sa şi cătră prieteni, din care să veri în castelul Peleş, MM. LL. Regele