Page 4 - Bunul_Econom_1906_42
P. 4
' î
1 ^ ^ _______________ BUNUL E C O v O M Nr. 42
Hanul exploatare este a să sta A D M I N I S T R A Ţ I A proprii, cât.şi în al locuitorilor, cărora
bili astfel, c i toţi nanii economiei, c,e DOMENIULUI COROANEI le1 ttebuia adesea prea mult timp până'
trebuie pcşda& de pe. teritorul ce-i stă să ajungă la gară sau la locul de des
V LA EXPOZIŢIA GENERALĂ
la dispoziţipne^ să poată ii predaţi în ROMÂNĂ DIN BUCUREŞTI facere mai apropiat. A ajutat în mai
mod practic. multe părţi, prin donarea lemnăriei, a
f '. . i . (Urmare.)
§• 52. înfiinţ poduri, cari au scăpat locuitorii
Datormţele, drepturile şi cercul de Domeniile fiind arendate de Stat de dese întreruperi de comunicaţiuni,
activitate ale învăţătorului de speciali când s’a înfiinţat Domeniul Coroanei, precum şi de nevoia de a face ocoluri
tate dela şcoala economică de repeti exploatarea în regie â, început mai târ obositoare pentru a găsi un vad.
ţie cu post de învăţător specialist anume ziu şi treptat după cum urmează: Afară de cereale să .cultivă plante
sistemizat să cuprind mai în detail în D e munte.
1) Sabasa-Farcasa, (jud.. Suceava, E riumai pădure cate textile, industriale şi comerciale, cum şi
«-H 52t—61 şi 67 âi ordinaţiunii pen- şă. dă în tăiere. viţa de viie. Aceasta din urmă formează
trn curatbratele şcOalelor de* stat, res 2) J ^ * ]ud;i;Suceava VI,ăda^a sS <lă în tăic-rc secţiuni dosebite pe domeniile mâi pro
pective în §§ ii 76—85 respective 91 / Moşia^=489Ş°00 ectare 1906
3) Etan, jud. Neatntu Ţ^Ioşi* • • ‘ ' • 18^6 prii şi mai mari, cum sunt Şegarcea şi
ai ordinaţiunii pentru şcoalele comunale. ' 1 j Pădurea....................... 1894 , Sadova din jud. Doljm, unde s’au făcut
Dispoziţiunile acestor paragrafi sunt 4) Buşteni, jud. Prahova . . . . . . . . 1894
j 5) Berea, jud. Suceava, .. . ... . , .: . . .1898 instalaţiuni perfecţionate pentru produc
următoarele: ; In regiunea colinelor. ţiunea vinului şi pentru păstrarea lui in
' : §. 53. . * ■ 1.6)- Debrmiţ, - jud. Vaslui.: Pădurea şi moşia . . 1886
Unde să află în comună şcoală po ' De câmp. bune condiţiuni, aşa încât calitatea sa
porală elementară de stat — ori să află t .7) Cocioc, jud! Ilfov , . , . . . . . . 18031 să se amelioreze regula în proporţiune
8) Ghergkiţa, jud. Prahova. . . . . . . .1893 cu anii,. La Şegarcea plantaţiile de viţe
acolo şcoală poporală elementară co
9) Şegarcea, jud., Dtlj !' . , ’ . . . 1899
munală ori nu — învăţătorul specialist 10) Ruşeţujud. Brăila . . . . . . . . 1899 oltoite au până acum o suprafaţă de
78 ect, iar’ pepinierea de viţe ameri
de economie este din oficiu membru al 11) Sadova, jud. Doljiu \ Tr°Pu' Sado va , , 1899
J • Gcolna-Coclita^l902: cane şi de altoi ocupă 45 ectare. La
curatoratului şcoalei elementare de stat ■ 12) Domniţa, jud. R.-Sâraţ., . . . . . . . . 1903
Sadova s’a plantat viţă indigenă în
unde nu este şcoală elementară de stat Notă. Pădurile de pe domeniile de câmp s’au luat
acolo el este membru al scaunului şco odată cu partea rgricolă,în regie. nisipuri pe 120 ect., în care e apărată
\ ‘ ‘ contra filoxerei.
lar comunal şi referent în chestiunile
Pe cele 49.456,®191 ectare de pă
privitoare ,1a şcoala economică de re Plantările de viie să urmează cu
mânt arabil, să face, o cultură raţională,
petiţie pro văzută cu învăţător specialist activitate, transformând astfel suprafeţe
întemeiată pe asolamente potrivite te
anume pentru economie. Curatoratul neproductive întinse în terenuri rodi
renului şi împrejurărilor locale. Toate
şcoalei poporale elementare de stat, res toare.
inaşinile şi uneltele agricole sunt de cele
pective scaunul şcolar comunei aduce | , Să mai practică din ce îri ce mai
mai noi sisteme şi alese în vedere de ^ mult sericicultura şi apicultura, căutând
în prezenţia lui decisiunile re|eritoard la
a face arături adânci şi de a curăţî
acest institut şi la economia cei aparţine. ale reîntoarce printre săteni, căci mă
bine solul. S’au cumpărat asemenea 7 tasea e un element necesar, al costu
Unde nu este nici şcoală 1 elemen
pluguri cu aburi, sistem Fowler cu 2 melor naţionale, şi atât borangicul cât •
tară poporală de stat, nici comunală,
maşini, şi să întrebuinţează numai se şi gogoşii uscaţi, pot să ajungă a fi ex
acolo este a să constitui scaun şcolar
minţe selecţionate şi experimentate în portaţi în cantităţi mări, cum era eu
comunal pentru şcoala economică de
câmpurile de experienţă. Astfel de câm vre-o 60 de ani înapoi,
repetiţie cu învăţător specialist; referi
puri sunt pe fiecare domeniu, pentru a x . Iar! pentru a înlezni sătenilor des-
tor la învăţătorul specialist dau direc
încerca totdeodată noi varietăţi de plante ' puerea gogoşilor să vor. înfiinţa in cu
tiva cele cuprinse'în aliniatul precedent.
şi a rezolva probleme, carp interesează rând una sau două filaturi mici.
învăţătorul specialist este membru
agricultura ţârei în genere.
ordinar al corpului învăţătoresc dela Fiecare domeniu e înzestrat cu
Administraţia Domeniului Coroanei
şcoala de stat în lipsa acestuia este clădirile şi ecaretele necesare unei ex-
a avpt şi are aceeaş grijă de a ajunge,
membru al corpului învăţătoresc dela ploataţiuni moderne, toate construite
prin lucrări apropriate, la amendarea şi
şcoala comunală. Unde nu există nici după ultimelele progrese ale tecnicei.
la ridicarea valoarei solului. Astfel a
Şcoală de stat nici comunală, sau unde Mai sunt apoi număroase instalaţiuni .in
executat mai multe secări de mlaştine
există mai multe astfel de şcoale cu di dustriale, agricple şi silvice,, iar’ electri
şi de bălţi, a făcut irigaţiuni, cari au
rectori deosebiţi, acolo învăţătorul spe citatea e întrebuinţată în multe părţi,
dat culturei suprafeţe însemnate mai
cialist este totodată şi directorul şcoa atât ca putere motrice, cât şi pentru
înainte neproductive şi unele chiar vă
lei economice de repetiţie; el şi învă lumină.
tămătoare sănătăţii • publice. A început
ţătorii cari, propun obiectele generale Suma cheltuită până acum pentru
pretutindeni să întrebuinţeze îngrăşă
formează corpul învăţătoresc al şcoalei conştrucţiuni să ridică la 10,000.000
minte, fără care producţiunea nu să •
economice de repetiţie, în ale cărui şe lei. In maşini şi instrumente perfecţio
poate ridica la maximum şi mai ales
dinţe dau directiva referitor la cercul nate s’a întrebuinţat 1,500.000 .lei.
nu să poate menţine. Ingrăşarea să face
de drept al directorului cele cuprinse 1 . . . v. (Va urma.)
până acum numai pe întinderi mici, până
în §§-ii 101, 102 şi 103 ai ordinaţiunii
când să va şti ce fel de îngrăşare
pentru curatorate, respective în §§-ii 130, Onoraţi cetitori!
reclamă fiecare parte.
> 131 şi 132 ai ordinaţiunii petru scau
A mai făcut drumuri şi şosele, a- Lăţiţi foaia aceasta între cunos
nele şcolare comunale. (Va urma.)
tât în interesul transportului produselor cuţii D-Voastră!
