Page 7 - Bunul_Econom_1906_42
P. 7
Nr. 42 6 U N U L E C O N O M Pag. 7
sime de omizi, ouă de omizi şi larve. In anul' al patrulea are 6 dinţi mari,
De aceea e foarte bine să apropiem cât rămânând numai doi dinţi mici, adecă
să poate ■ de mult această pasăre de câte unul la fiecare capăt al şirului de îost 1 GHIDI
noi, mai ales în timp de iarnă. Cel dinţi. In anul al cincilea sunt toţi dinţii
mai iubit nutrimânt al piţigoiclui este n’avem Ia cumpărarea materialului brut pentru pre
floarea soarelui. Deci e bine să ţinem mari, şi abia în anul al şasălea sunt de pararea Em u 1 s iunei-lui Scott, numai ca să ne
asigurăm de calitatea cea mai bună de untură ‘de
pe i lângă casă câteva bâte de tot desvoltati. peşte, de var şi natronphosphife.-Aceste materii ex
floarea soarelui cu seminţe cu tot, pen- clusiv de prima ciassă să lucrează după procedura
tru-că în feliul acesta să se ţină acea Dum. 23-a după Ros., gl. 6 sft. 1 specifică a lu i Scott, cu o dibăcie şi. curăţenie
stă pasăre pe lângă noi. E bine să fa 2 9 C. A n a s ta s ia 11 M a r tin extraordinară, şi productul nu este numa cu gust
cem aşa: toamna vom tăia câteva bâte D n m şi uşor de mistuit, dar’ şi cu efect mai mare ca un
L u n i 3 0 P. Z e n o v iu j 1 2 E m ilia tura de peşte obicinuită. In toate caşurile de slăbi
de floarea soarelui cu sămânţă cu tot M a rţi 31 M. E p i m a h 13 S a m s la u ciune, fie ele corporale sau în urmă de boâle, fie
şi le vom aşeza în curtea casei, d. e., Meţrc. 1 C o s m a şi Dam.! 1 4 S e r a p i o n paţientul adult sau copil, E m u l s i u n e a lui Sc ot t
printre lăteţii gardului dela grădină. Joi 2 M. A c h in d in . ! 15 L e o p o ld este un mijloc de întărire neîntrecut.
Câteva părechi de piţigoi vor sta iarna V in e ri 3 M. A c lte p s in a 16 E d u a r d Pescarul cu o ştiucă mare pe spate
S â m b 4 C. Io a n ic h ie j 17 G r ig o r iu e semnul de garanţă pentru veritabila
întreagă pe lângă casă şi culeşând se E m u l z i u n e a lui Scott. . ţ
minţele, vor strânge şi toate insectele Cu provocare la această'foaie Şi trimi
cu larvele lor de pe pomii din grădină. R e d a c t o r re s p . G E O R G E S U C I U . ţând înainte 75 fii. în nlarce poştale
Piţigoii pătrund cu ciocul lor până în Să trimitf ranco sticle de probă dela:
cele mai ascunse găuri pe sub coaje şi Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. Dr. BUDAI EMIL „Stadtapotheke“
BUDAPEST, IV., VÂCZI-UTCZA 34/50
vor stârpi totul ce este insect sticăcios
Dela 12—15 Noemvrie st. n. 1906. sticlei originale 2 cor. 50 fileri.
pentru popii. Să capătă în- toate farmaciile. 5—28
12 Noemvrie. Bajmok, Bârauyayar, Ba-
*
roţ, Bât, Bodokovăralja, Biikosd, Csege,
Poamele de vânzare să fie tot
deauna împărţite. Anume cele mari şi Csorna, Farkaslaka, Gâbolto, Gydrszent-
frumoase să se aleagă la un loc şi să mârton, Halâszi, Kirâlydarocz, K\ ste-
se despartă de cele mici. Cele mari să renne, A’ovâszija, Ladomer, Mor, Nagy-
vor vinde foarte bine şi scump, iar’ cele atâd, Nagybârod, Nagylevârd, Nagymar-
mici încă nu să vor da pentru nimica, ton, Rakamaz, Sâmson, Szentjânos (Mo-
pe când amestecate mari şi mici, fru sonm.), Tarczal, Toponâr, Totkeszi, Trisz- Cine nu vrea s’o ia în samă pă-
moase şi urâte, nici când nu vor avea ten, Turoczszentmârton, Vâgbesztercze, câlueşte contra sănătăţii propriii
preţ foarte bun. Vârpalota, Zayugzdcz. — 13. Csokmăny,
Dugoszelo (Zâgrăbm.), Dunaszerdahely,
*
Holts, Arasso, Magyarmegye, Modor, cu marca de scutire „3 brazi“,
Vârsta oilor să cunoaşte pe din
Munkâcs, Nagybânya, Szentgrot, Vajda- sunt încercate şi recomandate de
ţii de dinainte. Oile au 8 dinţi dinainte toate autorităţile medicale ca mij
hunyad, Verbo. — 14. Băţos, Foldes, loc contra tusei, răguşelei, ca-
şi toţi 8 cresc în anul prim. In anul Hegyfalu, Kekko, Kemend, Kolesd, Kutti, tarhului, flegmei şi a catar-
hului cronic de grumazi. =
al doilea pică cei doi mijlocii, iar’ în Nagysâros, Szepesormihăjy, Tarcsa, Tot- RtOA atestate dovedesc că îm-
locul lor cresc alţi doi mai lungi. La pelsoâz. — 15. Bajna, (Esztergomm.), J lli\l plinesc ceea-ce promit. =
vârsta de 3 ani cad alţi doi dinţi, şi Egerbegy (Tordaaranyosm.), Gâlszecs, Pachetul de 20 şi 40 bani să
Hajdudorog, Jănoshăza, Keszthely, Kis- capătă ia farmacia domnului
de dreapta şi de stânga câte unul, iarf
ber, Kisszolyva, Liptotelpa, Magyaros, fOSEF GRFFIUS,
în locul lor cresc alţi doi mari, aşa că Malaczka, Nyirbâtor, Pinkafo, Piispok- jH O R Ă Ş T I E (SzăszvărOs).
în acest an oaia are patru dinţi mări ladâny, Riomfalva, Rittberg, Sempte,
şi câte doi ascuţiţi pe fiecare lăture. Tallos, Tiszaujlak, Vukovâr. m ■ . f ¥ T l B l
© ©
n m p QTTrpTjP de RHEDMA, ISCHIftS şi P0-
Uililj ulii I iil I i DAGRĂ să cumpere o sticlă de © ciot ani morţi
J
s
a
Pod agr -Fluid © a aflat j. S o h r din Oberaula
după împrăştierea renumitei paste
(595) alui Dr. FLESCH, 4-36
care vindecă cu siguranţă padagra, rheuma, ,.R AT T E N T O D“
dureri de mâni, picioare şi spate, precum
şi slăbiciuni de mâni, picioare şi umflături. „MOARTEA CLOŢANILOR44
Efectul să observă în timp scurt. (FELIX IMMISCH, Delitzsch).
Să află de vânzare în farmacia „Coroana
ma g h i a r ă “ alui Dr. E. M. F L E S C H @ Să capătă în pachete cu câte 60
în Gydr, Strada Baros nr. 24. fii. şi 1 cor. 60 fii. la farmacia
O sticlă cu un conţinut ' de l'/a decilitru
costă 2 COr. Sticle familiare (pentru folosire 4~7 ? l l l ,
din-O răştie (Szâszvâros).
îndelungată) 5 COr. — Comanda de 3 sticle
mici sau 2 familiare săT expedează franco.
© © ; ©^ © ©
^ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 )
