Page 10 - 1913-06

bătând prin presă imensul suflu de libertate şi de de­
mocratism care, prin ziarele franceze, pătrundeau din­
colo de frontiere. Englitera mai ales, din iniţiativa lui
Pitt, tipărea sute de gazete în scopul de a contraba­
lansa influenţa revoluţiei în Marea-Britanie. Niciodată
poate ca în aceea epocă, opinia publică nu s-a expri­
mat cu o aşa de impetuoasă independenţă prin hârtiile
imprimate cari se numesc jurnal.
*
* *
Revoluţiei i-a urmat imperiul lui Napoleon Bona-
parte, a cărui voinţă a redus mult, nu rolul presei, ci
independenţa ei. O anecdotă nostimă cu acest prilej.
Intr’o zi Bourrienne, secretarul cesarului, voind să-i ce­
tească nişte ziare franţuzeşti, împăratul îl opri cu un
suris ironic: „Ceteşte-mi-le pe cele streine, zise el. Cele
ce spun ziarele franţuzeşti, îmi sunt cunoscute de mai
înainte. Ele nu spun decât ceea ce voesc eu“.
Cartierul Park Row din New-York, unde sunt grupate palatele
Dar tocmai în epoca aceea de opresiune crescu celor mai mari gazete americane.
şi prosperă, graţie unor minuni de diplomaţie şi de fi-
neţă Journal des Debats, care fondat în 1789, urmează apăreâ în Journal des Debats: „Să mor, fără să ştiu
să apară şi astăzi la Paris. Sub pretextul unor discuţii
ce se va întâmplă cu Fleur-de-Marie!“
filozofice şi literare, într’un ton măsurat, elegant şi *
plin de tact, acest organ găseâ totuş putinţa să com­ * *
Girardin imprimă astfel jurnalismului cea din urmă
bată despotismul şi să proclame idei de libertate. E un
impulziune. De atunci el a mers perfecţionându-se me­
fenomen cunoscut dealtmintrelea, că cu cât un regim
este mai opresiv, cu atât cu mai multă ardoare este el reu în această direcţie. Astăzi sunt în lumea civilizaţiei
combătut prin ziare, cu riscul chiar al pedepselor de jurnale de o bogăţie şi de un tiraj fabulos.
tot felul. Cea mai bună dovadă nu o avem noi oare Cel mai mare pare a fi ziarul englez Times, sau
în Ungaria, unde pe lângă toată vitregitatea cu care sun­ poate chiar New-York-Herald, care apare simultaneu
tem trataţi, trăesc astăzi cele mai bune ziare de limbă la New-York şi la Paris. Jurnale cu reputaţie mondială
românească? „Tribuna“ din Arad mai întâi şi după sunt mai ales cele franţuzeşti, ca Temps, Matin, etc.
dispariţia ei „Românul“ înfăţişează floarea presei din Deasemenea vestite sunt Neue Freie Presse în Austria
toate ţinuturile româneşti, şi în ele au vibrat şi vi­ şi Frankfurter Zeitung din Germania. Cele mai mari
brează cea mai caldă şi sinceră iubire de neam. rămân însă tot organele engleze şi americane.
Dar să revenim la desvoltarea presei în istorie. Mai mari numai ca dimensiune şi ca reportaj, bine
După revoluţie, libertatea presei scăzu; ea îşi reveni înţeles, vorbind de acel reportaj fantastic şi senzaţio­
însă în fire şi urmă sub restauraţiune, ca o instituţiune nal, cunoscut sub numele de reportaj american. Ca ele­
a burghezilor culţi. Dar rolul ei viitor erâ să devină ganţă de. stil, ca precisiune şi nuanţă literară şi artistică,
organul întregului popor. Progresul acesta îl realiză jurnalele franceze sunt fără îndoială cele dintâi din
Emile de Girardin, faimosul publicist, contimporanul şi lume; şi după ele vin cele germane.
prietinul lui Balzac, Victor Hugo, Musset, Lamartine, Avem azi în Statele-Unite 22.000 de ziare! După
Heinrich Heine, etc. ele vine Francia cu 7500, Germania cu 7250, Anglia
Intr’o bună zi, Girardin se sculă cu o ideie ge­ cu 5500, etc. Presa a pătruns azi până şi în satele cele
nială. Spunându-şi că jurnalul fiind un mijloc minunat mai îndepărtate şi în bordeele cele mai umile.
pentru publicitate şi reclamă, el inventă anunţurile cari, Noi, Românii, nu ne putem făli nici cu gazete
acoperind în mare parte cheltuelile gazetei, îi permise mondiale şi nici cu multe ziare. Dar avem o mângăere:
să scadă abonamentul la mai puţin de jumătate. La sub regimul crud care ne apasă, presa noastră este,
Presse, care apare încă la Paris, îşi văzu în interval de ca sinceritate şi ca independenţă morală, superioară
3 zile numărul abonaţilor săi urcat dela 5000 la 30.000. multor ziare mari din Francia, Anglia sau Germania.
Dar pentru a plăcea unei clientele aşa de mari, In vreme ce la naţiunile libere, presa devine fatalmente
nu ajugeâ numai să-i intereseze spiritul, ci şi imagi­ mai mercantilă, la noi ea a rămas expresia sufletească
naţia. Atunci Girardin inventă romanul-foileton. In cu­ a poporului nostru, care răsuflă aşa de greu sub re­
rând toate ziarele îl imitară. Dumas, Ponson du Terrail gimul actual.
şi Eugene Sue deveniră atunci oamenii zilei. Toată lu­ Să ştim numai s-o susţinem cum trebue! q
mea le citeâ foiletoanele. Se citează un burghez care
fiind pe patul de moarte exclamă, făcând aluzie la ro­
manul „Misterele Parisului" ale lui Eugene Sue, cari