Page 9 - 1913-06

acest an 1609, în Germania superioară şi inferioară, în
Francia, Italia, Englitera şi Scoţia, în Ungaria, Moldova,
Turcia, etc. Totul tipărit în credinţă, aşa cum l-am pri­
mit şi l-am putut redacta..."
Ce să spunem? Imprimatul care anunţă eveni­
mentele cari se vor petrece în cursul anului, nu poate
fi nici el un ziar cu adevărat.
*
* *
In acelaş an însă, 1609, diligenţa care călătorea
dela Montpellier la Paris, a adus în capitala Franciei
pe unul din acei oameni dotaţi cu simţul ascuţit al
vieţii, şi care pare a fi fost născut numai pentru a in­
ventă câteva din cele mai practice şi indispensabile bi­
nefaceri ale societăţii. Numele Iui eră Theophraste
Renaudot.
Omul acesta, medic şi abate, călătorise mult şi
văzuse multe în viaţa lui. Abea debarcat la Paris, el
îşi simţi o vocaţiune de filantrop. Pentru a veni în a-
jutorul oamenilor nevoiaşi, el deschise o casă de îm­
prumut de un fel nou. Acolo se împrumută sărmanilor
sume cari compuneau a treia parte din valoarea obiec­
telor pe cari le amanetau, şi aceasta cu dobânda mi­
nimă de 3 la sută. Astfel se fondă Muntele-de-pietate.
O fetită îmbrăcată de sus până jos cu un
Puţin după aceea, Theophraste Renaudot stabili număr din ziarul englez „Times".
sub numele de „Birou de adrese" un oficiu de infor-
maţiuni şi de publicitate unde cumpărătorii veniau să-şi time numărul. Gazeta aceasta apărută în ziua de 30
facă cererile şi ofertele de vânzare. Maiu 1631, avu un enorm succes şi câştigi numai de­
Acesta este omul care a fondat în Francia şi în cât simpatia publicului şi a puternicilor de pe atunci.
omenire cel dintâi ziar din lume, cu adevărat un ziar sub Căci Richelieu înţelese numai decât utilitatea unui
titlul de Gazette de France, pe care-l vindeâ cu 6 cen- org'an care, sub inspiraţia sa, ar puteâ conduce opinia
publică. El inseră în Gazette tot ce aveâ interes să
facă cunoscut Europei; el însuş redactâ articole întregi
în acest scop.
G A Z E T T E Invenţia lui Renaudot se respândi într’un timp
6 Ray #c4>edciac:«î.muie c/bcrjvx Icja, mUcfona. cuca*.* foarte scurt în Francia, Anglia, Germania şi Olanda.
mei i* giciaffiege D*Uc l dcaiiaaaietyVU lr '*
by'.onc t oii legranJ Seigncar ifeic £rreeo#vv*n<«TOCoi ’* î ‘' Apoi ea trecu în întreaga Europa şi chiar prin colonii.
TOiier i WW fc» Uc.Uii/ci de iz tcndtt £*s$.f|sîno4t& we ,!e
foikinOii-notMbibn; ctiiianltcr.e'.i-ij «Cute ţţuiiqxijj votaifiţ Ziarele se înmulţiră iute în toate părţile. Dar până la
g^crrc
S. Ss*ROe« a fruitsaten; tecntlet «oiăeiuaiactot, g, „
iia ecncemut Kr* 1 * C lj c:tLur. ei AmJ marea revoluţiune franceză, presa nu se bucură de îm­
vrr.ujia* M*diilimcculciUtiticuquBatortes4<imiu*gerh<ţâe4 da
ComteOintieijle le Pili:* Rotai.SiMijeflt Ci:îiAqucapotire bunătăţiri simţitoare.
v«o le M arqu:; d'Ayton iz U ciuxgc it Gcctul dfit cu ane cn U
crflcic PUnPrca.Scacifoyc Duri fsdirandC* \cxmpot»hilici Abia la sfârşitul veacului XVIII-lea, când se să-
ir uir*;rueot,lcii floucde Veftinde. Le Cleric tjqrrjbui; ea Poru.-
ţal deuv ceiu »»igt-ănjgmOcfcu»po«JubT«iîi! âlanacclH'.e pctfo; • vârşeâ în Francia imensul eveniment istoric al revolu­
cedetaffairu.
La til’e d Vlm a rc&!< ooveneancnt U emirribcaon q nc |c D \ u *****
CovnicifTaire hnpenai loy dem^odoic, le işCpxJu, tu >4»gi;haa ţiei, ziarele deveniră cu adevărat expresia opiniei pu­
<pi'OMCCi:ptojr«u.lueiot«iu4Rdsl'*d'e*allie»dîtjg^t,Oiitia mu- 1 ‘ blice. Parisul nu trăiâ atunci decât din viaţa presei.
ci.ettuiit; r.u Ip Rsgioiţnf luat; Mu*oncr&Aquslc pafliqcIcui
fcufttu.l p-.tvtav d^Sccvc 3c. [trea&uc, qjt onc it£a kazlarae
Soi^s. . -i ... Sute de foi se creau în fiecare zi, şi parisienii îşi zmul-
Ixil.t.yciu.iito^l j*.ttcj uicfieaapie) U ţt£e ie (ţtaefart Ou ru T-nţU
Oder.&aucwicntnullcHongtouqae iePaiaun lect ienx avjoya, «■ a geau literalmente gazetele şi pamfletele revoluţionare,
qmfe toiitfliontiUginr.iot) ieLtâdibere.le asuei uouppea i£c* ***>•
T illy iei do» gr cay a Wcsde tcfiftet iibrnu» amSaedgiitncrca care îi aprindeau imaginaţia, îi împingeâ la discuţii po­
ea U SvUfit. . ■ > ,, ,■
Lei EipagnoD no kmt .canea»:, le pip c* ixtf an fx^ut Caaf o, rmifk litice viforoase şi îi trimiteau de multeori la ghilotină.
pouf I'EIUt de M;! ac qut leipa'Xiţti de Sat oy c Cojeau ga* iei pai ies a *. *Uj
Soiflt», Sc dit-on qoc Ui CrmJt{prooettant d entreteftie 4000». Cine nu a auzit vorbindu-se de L’Ami du Peuple, in­
hommrtlil'piicapiuiaiUguerr*. A qaoy Ici Fraaţou rtp'.**ţaont,
im* (t hatUr ( qu'iia ne icnduHu poinc cc qa’tli uanoau nat Vr.c
bursectccuticudotrantr dela paitdeiiauc*.. cendiarul pamflet al lui Marat ? Cine nu ştie rolul pe
Ca tcecdci gena de guene pat ufave!' Antaebc,Sy*c»c.bCoeat jt, n* riamt la
Eoherr.e.BiTiacajdc paucucocYodiiu.qui dorncaDOlbieadeia^tt. care l-au jucat în revoluţia franceză polemicele lui Ca-
reiauKoy deSuede.te Bwrgtaiedc DoaacQ tetoutne enSylefie e
pi enite ia coccuirte deiaimeei.On nedoure piui de ja pate d ltalu, mille Desmoulins. Dela acuzatorii publici şi până la
nv deceiltdeTrujflUyajuc. On a i*j public 1 uiuteipcetawyjtx
cluquemailonpayctadtux florini dat» Ic prauiei de May proebitn. călău, dela generali până la cel din urmă soldat, dela
Lefiisdc 1 Erupereur iflîftCdoDucieFr:iUnd,i’envi«nq»ilne de
CcrrrahiStdc conduitetcauoncaea qqiratevrneRtd'lraiac, auiqucl- bancheri până la măturători, toţi francezii ceteau gaze­
les Ce doivent aoindre 14. adlit boetîue: qaelcdie Doc de F.-.iland
tele cu o lăcomie extraordinară.
Francia fiind în război cu întreg restul Europei,
în toate naţiunile se răspundeau cu alte ziare, la gaze­
tele franţuzeşti. Ţările conservatoare — şi toate erau
Cel dintâi număr de jurnal din lume, apărut la Paris
în ziua de 30 Mai 1631 sub titlul de Gazette. conservatoare — căutau să-şi calmeze populaţiunea, corn-