Page 3 - 1913-06

R E S T A N Ţ I E R I i nefericiţii indieni au putut cădeâ dintr’odată, fără zbu­
ciume şi fără lupte, în această inerţie mortală. Desigur
- UN ÎNCEPUT DE PRIMEJDIE NAŢIONALĂ - că starea lor de azi este un rezultat al mai multor
decenii. Voinţa lor a palpitat, fără îndoială, de nenu­
S-a vorbit în timpul din urmă, prin presa din Ar­ mărate ori, înainte de amorţirea ei finală. Poate că în
deal, de restanjieri. Nume redutabil pentru administra­ decursul vremii, ea a avut tresăriri enorme, revolte su­
torii de gazete şi de reviste, cum e omida pentru gră­ preme în faţa prăpastiei care o pândea. Dar ea a în­
dinari, filoxera pentru podgoreni, lăcusta pentru agri­ cercat prostraţiuni mai lungi şi mai desperate după
cultori. Ca şi aceste insecte, restanjierii descompun fiecare din aceste revolte, până ce a căzut în ireme­
munca de ani de zile, şi dintr’un ziar înfloritor ei fac diabilul pustiu din ziua de azi. în exerciţiile morale ca
o publicajiune minabilă, anemică, ducându-o într’o şi în cele fizice, nimic nu reuşeşte fără o antrenare
lungă agonie până la sfârşitul ei suprem. După cum metodică şi prelungită - şi am putea jura că bronza­
se vede, oamenii cari nu-şi plătesc abonamentele sunt tele populaţiuni din platoul Decanului, datoreşte mize­
un element potrivnic civilizafiunii şi progresului, po­ rabila lor soartă, numai lipsei de disciplină morală,
trivnic mai ales legilor primordiale ale societăţii, cari care a prezidat la exersarea voinţei lor de indepen­
prevăd, întru înlesnirea traiului nostru, o comunitate denţă naţională.
de drepturi bazată pe o impecabilă comunitate de *
datorii. Aceeaş lege se aplică infalibil individului ca şi
Aceasta se aplică resfanţierilor prin înclinaţie în neamurilor apăsate.
general, din orice categorie ar face ei parte; când e Când vrem să învăţăm a cânta la clavir, înce­
vorba însă de restanjierii publicaţiunilor româneşti dela
pem cu gamele cele mai elementare, şi numai încet-
noi, cazul e cu mult mai grav. Adâncindu-1, nu ne pu­ încet, ajungem să abordăm acordurile. Ca să învăţăm
tem opri o mare tristejă şi un început de îngrijorare. a ceti, începem cu slovele din abcedar, luate fiecare
Să ne dăm seama de ce. în parte, şi în fiecare zi ne amintim de ce am câşti­
Nu de mult s-a publicat în coloanele acestei re­ gat în ajun. Un atlet, ca să ajungă a parcurge într’un
viste, sub titlul de „Un neam perdut“, un articolaş a- suflet zeci de chilometri pe jos, începe prin a se an-
supra deplorabilei stări în care - nu se zbat - ci zac trenâ metodic, mai întâi pe distanţe mici, pe cari le
astăzi populajiunile indigene din India. Un călător şi măreşte pe măsură în fiecare zi mai mult.
sociolog francez a notat ca rezultat al studiilor lui la Un om nu poate fi numit prob, când îşi practică
faja locului, descurajatoarea inerjie, care caracterizează
cinstea, ţinându-şi numai obligaţiunile mari şi negli-
cele cincizeci de milioane de paria. Nici cel mai uşor gându-le pe cele mici. Deasemenea, un cetăţean nu
sentiment de independenţă nu licăreşte în sufletul lor; este bun patriot, când se mulţumeşte numai să facă
ei nu sunt capabili nici de cea mai slabă tresărire de zgomot prin întruniri şi meetinguri, ori când ţine cu­
voinjă. Zilele, lunile, anii se scurg pentru ei într-o a- vântări emfatice şi lăcrăminde, neîmplinind însă mi­
morjire morală desăvârşită, într’o imensă toropeală a cile şi variatele datorii reale, pe cari i le impune ade­
demnităţii lor naţionale. Şi ei înaintează cu jugul la vărata iubire de neam. Adevăratul patriotism şi ade­
gât, mohorâţi, resemnaţi, apatici, ca sub apăsarea unui vărata cinste morală, cer o educaţie lungă şi solidă,
vis de plumb, din care se pare că nimic nu-i va de­ şi ne învaţă să ne purtăm cu aceeaş conştiinciozitate
ştepta niciodată. Ei sunt incapabili de cel mai mic până în cele mai mici amănunte ale lor. Blocul pa­
efort prelungit. triotic, noi nu-1 putem dobândi decât închegând una
Cu toate acestea, ar fi contrari celor mai elemen­ lângă alta faptele mărunte sau mari cari îl constituesc,
tare legi ale psihologiei umane, să ne închipuim că după cum o stâncă e compusă din boabe de nisip şi

83