Page 8 - 1913-13

Ioniţă ca s-o necinstească, se dă lui relelor, ciripitul lor umple văzduhul Valurile primăverii se desfăşu»
numai ca să nu se tae capul lui de sărbătoare. în toată puterea lor. Câmpiile
Ioniţă. Pretutindeni plutesc miresmele umplu de flori, fluturii se întrec
Moldovenii se întorc, zdrobesc primăvăratice de flori şi sevă. zbor, razele devin tot mai calde, n
pe Tătari, şi Ioniţă, când aude jertfa Serile se întrec în frumuseţa lor mai hrana sufletului, acea ferici
pe care a făcut-o fecioara din So- ademenitoare. Nouri subţiri se stre­ visată la cele dintâi adieri domoal
veja pentu el, vrea s-o iâ de soţie, coară alene, spulberându-se în de­ stă în ascunzişul ei misterios.
lăsând la o parte pe logodnica pe părtări şi limpezimea ceriului pare şi Mai eri erâ cerul albastru, fio
care i-o hotărîseră interesele lui mai departe de noi. Stelele sclipesc şi lumină. Copii desculţi alergau pr
Petru Rareş. Anicuţa fiind însă pân­ în pâlpâiri de foc, unele mai aprinse, nisip, hoinăreau prin livezile înve
gărită, familia şi datinele se opun altele mai pale. zite. Azi cerul pare întunecat, ,
ca Ioniţă s-o i-a de soţie. Ei însă Nopţile sunt liniştite, pline de împrăştie stropi reci de apă. O umi
trec peste toate şi la chemarea co­ taine. zeală rece înveleşte pământul, u
drului, pe care unguroaica Ilona n-o suflu de ghiaţă ne stăpâneşte.
înţelege, pleacă în codru, fug de In serile aceste tăcute, când pe Umbre de tristeţe se cern în ji
minciuna şi de prefăcătoria curţii. peretele din casă, raze blânde de rul nostru. Obosiţi de o căutare prc
* lună se întrec în jocuri cadrilate, a- fundă, din care ne trezim cu noi
mintirile se deşteaptă, ca nişte fu­
„ Chemarea codrului“ se deosebeşte muri străvezii, plutind pe deasupra decepţii, ne pomenim cu nuanţei
mult de piesele lui Delavrancea. Pe noastră, închegând tablouri din tre­ aurii ale lunei Septemvrie, cu frunzei
când acestea au o acţiune închegată cut. Ele îmbracă forme de siluete şi spulberate în vânt, când în fiecar
şi pe alocurea greoaie, „Chemarea ne lasă o clipă alintaţi pe braţele frunză vedem o iluzie pierdută îi
codrului“ e un episod din trecutul lor de fum. vecinicia vremii.
neamului nostru. De aceea ea nu e O clipă, pentruca în ceealaltă să Urmează din nou, un lung şir di
obositoare. Nu are nici limba din se resfire ca frunzele, în voia vân­ zile sombre, zile de resemnare, îi
piesele lui Delavrancea care e mult tului. care sufletul se pierde într’o dure
mai căutată şi încărcată ^ cu expre- Ziua e lumină, cald şi bine. Câ- roasă toropeală a visării.
siuni frumoase, dar vechi. In „Chema­ te-un firicel verde, o frunzuliţă plă­ Viaţa îşi urmează cursul, rosto
rea codrului'* arhaismele lipsesc a- pândă, îţi dă senzaţii noui, îţi umple golind cu sine, dureri şi bucurii, a-
proape cu desăvârşire; în schimb a- sufletul de înviorare. lintându-le în valurile ei, care duc
bundă moldovenismele. Acesta nu e cu sine totul.
însă un păcat, dacă ne gândim că Lumea părăseşte odăile, străzile
acţiunea se petrece în Moldova şi se împopulează, şi în mişcările tutu­ Odată cu tresărirea naturii, în
exclusiv între Moldoveni. rora vezi o nouă tresărire de viaţă. noi se deşteaptă avânturi, o nouă
Ochii sclipesc în schinteeri magice. putere de viaţă ne atrage spre ta­
Tipurile sunt bine prinse, şi, cu Toate simţurile se deşteaptă, la cu­ lazurile ei neastâmpărate.
concursul artiştilor care au fost de vântul „primăvară".
data aceasta la înălţime, în frunte cu Vecinica întinerire a naturii ne
dra Filotti, bine redate. Renaşterea îşi întinde tot mai cucereşte din nou. Omul poate fi
mult aripile ei desfătătoare, în noi vecinie posomorit, natura însă nu.
O montare îngrijită, cu două de­ se nasc întrebări fără de sfârşit, taina Odată cu tresărirea ei, simţim un
coruri frumoase şi costume româneşti mare a vieţii ne stăpâneşte sufletul. imbold la o nouă viaţă, acea scân-
frumoase, a desăvârşit opera scriito­ Este o putere înşelătoare în hrana tee de întinerire prin care ne asă-
rului şi a artiştilor şi a făcut ca „Che­ naturii, care la fiecare redeşteptare mănăm cu ea. Afară e cald şi bine,
marea codrului" să fie încă un succes iar sufletele pline de nădejdi...
pentru Teatrul Naţional. .a ei, ne hrăneşte sufletul cu noui
promisiuni, cu noui speranţe. Ce pu­
E totdeodată un succes mare pen­ tere ne conduce spre căutarea acestor Leontina Ciura.
tru autor, care a fost mult aplaudat minuni, acestor promiteri de mai
şi chemat la rampă şi încă un pas bine, de care ne-am legat sufletele
făcut pentru cunoaşterea oamenilor aşa de mult? Uneori ni se pare că C U P R I N S U L
şi moravurilor din trecutul ţărilor ie găsim în miile de petale ale unui
româneşti. G. Hârsu. pom înflorit, tresărim la un cântec Al. Ciura: Fantoma, foileton.
*
de pasere, cercetând dacă în trilu­ T. Murăşanu: Cântec, poezie.
Primăvară rile ei nu vom afla ceva din miste­
rul căutat. Dar acestea nu sunt de­ Ven. Negru: O lacrimă târzie, schiţă.
De vreo câteva zile, soarele scal­ /. U. Soricu: Singurătate, poezie.
dă în lumină aurie, cuprinsul, dând cât nişte desfătări sufleteşti trecă­
sufletelor noui speranţe. toare, cari ne mulţumesc pentru mo­ A. Corbul: Inelul de fier, schiţă, trad.
ment, iar noi rămânem spre a cer­
Natura începe a ne vorbi în zum­ cetă mai departe. N. Crainic: Durere-ascunsă, poezie.
zăit uşor, punând în mişcare tot ce Ldzâr-Ciura: Floarea Betuliei, roman.
se află întrânsa. Sosesc sau nu sosesc.
Pârâiaşele gureşe^ încep a duce Dar noi le căutăm mereu, căci FLORI DE-O ZI:
zăpada de pe munţi. înfiorări uşoare razele primăvăratice se ţes mai de­
şe strecoară prin râmi abia încolţiţi. parte în sufletul nostru, renaşterea G. Hârsu: Cronică dramatică.
Intre frunzele moarte de pe alee, un firii, ne dă imboldul de-a ne reînoi Leontina Ciura: Primăvară.
sisăit uşor dă loc miilor de insecte, şi noi, mai buni, mai fericiţi, mai
atrase la o nouă viaţă prin cele din­ aproape de Dumnezeu. In noi avem ILUSTRAŢII
tâi raze mai calde. Crengile arbori­ tăria aşteptării.
lor se alintă uşor sub povara păsă­ Azi nu, dar mâne!...

EDITURA: „LIBRĂRIEI NAŢIONALE' 1 S. BORNEMISA. „TIPOGRAFIA NOUĂ" 1. MOŢA, ORAŞTIE
Preţul unui ecsemplar 24 bani.
200 — Pentru străinătate 40 bani. —