Page 3 - 1913-24

Dela New-York la Niagara. regrete în stânga, în sfârşit aşezarăm frumoşii dolari
la buzunar şi pornirăm la vale cu aceeaş viteză cu care
EUGEN VANCU urcarăm. Lifturile americane sunt foarte perfecte şi
manipulaţiunea simplă, aşa că accidentele sunt aproape
Eram la începutul lunei florilor. Parcul de pe cu desăvârşire eschise, însă trebue să te obiginueşti cu
malul Hudsonului îmbrăcase haină de primăvară şi repezeli din astfel de înălţimi, căci altfel ai simţul boa-
arbuştii erau împodobiţi cu ghirlande galbene. Cireşii lei de mare.
pitici, donaţi de guvernul japonez, plantaţi pe dâlma
Terminul escursiei îl puseserăm ca pe mâine-zi,
unde se înalţă mauzoleul impozant al lui Grant, general în 12 Maiu. Dimineaţa la ora fixată care cu „eleveted"-
renumit din războiul de secesiune, îşi desfăcuseră pe­ ul care cu „subwag“-ul ajunserăm la gara „New-York
talele lor trandafirii şi dădeau împrejurimei un aer de
Grand Central".
poezie şi linişte.
Plimbându-te în jurul acestei gări, nimic nu denotă
Râul măestos era plin cu vapoare mari şi cu luntri
că e una dintre cele mai importante gări din Statele-
de pescari, ce poposeau în mijlocul său. Aproape de
Unite. Nu vezi fumul locomotivelor, nu auzi sgomotul
mal odihneau iahturi luxoase şi personalul de echipaj
şi fluerul lor, nici semnale de sosire sau plecare. Gara
lucră la curăţirea şi înzestrarea lor.
propriu zisă e cu două etaje sub nivelul străzii, şi nu­
Misiunea noastră era împlinită şi priveam cu sen­
meri luminaţi electric arată pe la diferite întrări ciasul
timente ciudate la vapoarele ce alergau la vale grăbin-
plecării trenurilor.
du-se spre largul mării. Steagurile lor fâlfăitoare ziceau
Când ne urcăm facem involuntar comparaţie între
par’că un ultim adio malurilor verzi. Peste câteva zile
vagoanele noastre şi cele americane, şi constatăm, că
vom respiră şi noi aerul sărat al oceanului, dar înainte
ale noastre sunt mai comoade şi merg mai lin. Drept
de a ne imbarcâ pentru bătrâna Europă, ne hotărîrăm
că avem fiecare fotoliul său care se învârte într’un
a vizită şi cataractele renumite ale Niagarei.
picior, ca cetatea din poveste şi poţi privi în toate
Prietinul T. primise tocmai în zilele aceste o ilus­
direcţiunile prin ferestrile mari, sau să-ţi întorci spa­
trată din Cleveland unde eram învitaţi să ne întâlnim
tele dacă nu-ţi convine mutra vis-a-viului, însă nu poţi
cu o societate mai mare de Români la Buffalo şi de
aprinde o ţigaretă şi nu-ţi poţi lungi picioarele după
acolo să plecăm împreună la Niagara Falls. Insă chiar
plac peste trei şezuturi, spre pildă, sau chiar să te
pe vremea aceasta începură acele ploi torenţiale, cari
culci, după cum o faci în Europa. Hamacurile pentru
în câteva minute prefac în râuri străzile N.-Yorkului,
bagajul de mână încă sunt mititele şi o cutie de pă­
şi astfel amânând escursiunea noastră, pornirăm singuri
lării de dame la nici un caz nu ar puteâ încăpeâ în ele.
în altă zi.
Dacă vrei să fumezi o ţigaretă, ai voie să ieşi pe
In vederea, că în 18 Mai trebuiâ să ne imbarcăm,
platforma dela capătul vagonului. Nu e însă plăcut, căci
cu aranjamentul bagajelor eram gata şi trebuiâ numai
petrişul şi volbura de praf aruncată de roţile vagonului
să luăm cu noi paralele necesare şi să facem ultima
îţi întră în ochi, iar hainele se umplu de praf şi fu­
vizită la bancherii pe cari i-am molestat luni de zile
ningine.
cu cereri de sfaturi şi bani. Urcarăm deci trenul sub­
teran spre Wall Street şi în 20 minute ajunserăm la Linia ferată duce timp de V* ceas pe sub „Park
locul dorit. In Standard Oii Ci Building luarăm liftul Avenue" şi abia după aceea, la staţiunea „Harlem
expres pentru etajul al 43-lea şi mai curând de cinci River" iasă la lumina zilei trecând după scurtă vreme
minute eram în faţa omului, care reprezentâ firma „La- pe malul stâng al fluviului Hudson.
denburg & Co“. După câteva cuvinte convenţionale Depărtarea dela N-York la Niagara Falls e de
expuserăm scopul venirei noastre. Regrete în dreapta, 740 km. şi expresul îl parcurge în 8 ore, alergând cu