Page 6 - 1913-24

nevăzute. Te apucă ameţeala şi involuntar te dai mai continuă massă compactă de coloare verzue. Braţul
înapoi simţind ca şi cum bariera s-ar mişcă şi de teamă acesta al Niagarei e şi mai adânc: o naie de războiu
ca să nu te prăbuşeşti în vâltoare. Te apucă groaza şi scoasă din serviciu a fost aici dată la vale fără să
un aspect adânc te pătrunde în faţa puterii măreţe a atingă fundul apei. Nouăzeci de percente din apa flu­
naturii. O sută de metri mai jos de cascadă apa curge viului cade peste cataractul acesta. Vuetul şi norii de
iarăş lină, în valuri verzui, pe sub un pod de oţel ce apă ce şe ridică din adâncime se pot observă dintr’o
leagă malul american cu cel canadian într’un singur arc... depărtare de mai mulţi chilometri. După legenda indi­
Inserează şi ne întoarcem la hotel. In urma unei ană cataractele înghit două victime pe an, de fapt însă
ploiceli temperatura a scăzut niţel şi ne prinde bine un numărul victimelor, fie prin nenorociri, fie prin sinuci­
vin vechiu şi ceaiul servit de negri. In New-York ser­ deri, e cu mult mai mare.
viciul de chelneri nu e provăzut de „coloured people" Puterea fascinătoare a naturii şi firea hazardoasă
— oameni coloraţi — pe când aici se vede că au teren a multor oameni contribue mult la aceasta. Astfel
esclusiv ei. Rânjesc foarte prietineşte dar ţi-e teamă echilibristul Blondin a trecut peste cataracte pe o funie
vecinie că degetele lor lasă urme pe farfuriile şi linge- întinsă, alţii au încercat să-l treacă în buţi căptuşite.
ria albă. Unii dintre aceştia s’au prăpădit frângându-se butea de
Dimineaţa ceealaltă se prezintă cu o zare înorată. stânci, alţii au trecut norocoşi, dar şi-au perdut mintea
începe să ploaie. Şedem în antreul hotelului, cumpărăm de spaimele îndurate. S’a găsit un căpitan de marină,
din bazar vederi şi amintiri, fumăm, scriem ilustrate şi englezul Webb, care a încercat să treacă cataractele
aşteptăm vreme mai bună. Intr’asta cerul se înseninează în not, însă acolo şi-a perdut vieaţa.
şi un cociş se oferă să ne ducă, zicând că ni-a mai Peste podul construit într’un arc, trecem pe par­
găsit un companion cu care să împărţim cheltuelile. tea canadiană. Nime nu ne întreabă de paşaport. Aici
De altfel ne face preţ redus şi-mi spune confidenţial e situat orăşelul prietinos Clifton şi rezervaţiunea de
că nu aşteaptă ca contra-serviciu decât o ţigară bună, stat numită „Parcul Victoria" împrejmueşte râul pe o
ceea ce-i şi promit. „Hand shake", dăm mâna şi târ­ întindere de 61 hectare. Orăşelul are aspect idilic. Ca­
gul e gata. Facem cunoştinţa apoi cu „companionul", sele în formă de vile sunt aşezate în mijlocul grădini­
o englezoaică căruntă şi slabă, foarte decentă încât lor pline de pomi. Toţi sunt în floare şi par din de­
abia ni-a privit de câteva ori. O poftim cu un „please" părtare pămătufuri uriaşe albe presărate pe coastele
la locul de onoare şi pornim. Sunt multe lucruri de verzi ale colinelor.
văzut aşa încât am putea petrece două zile pe aici, Casele sunt de obiceiu de lemn şi au aspectul
însă nu toate sunt interesante. unor colivii uşoare şi elegante. Cu toate acestea sunt
Orăşelul „Niagara Falls" nu are decât 15.000 loc. foarte durabile şi protejază prin construcţia lor foarte
şi până în vremile din urmă a trăit mai cu seamă din bine contra frigului arctic ce atinge grade necunoscute
industria de străini, venind turişti din toată lumea să la noi.
admire acest fenomen al naturii. Numărul acestora anual Punctul cel mai interesant pe partea canadiană
atinge cifra de 700.000. Acuma însă, Americanii, popor este tunelul ce duce la nivelul apei şi în dosul casca­
practic cum sunt, au căutat să valorizeze forţa imensă ce dei. Intrăm şi trecem mai întâi prin nişte odăi pline
se produce prin căderea massei de apă care se eva­ de curiozităţi indiane şi suveniri: sunt fabricate de pu­
luează la 425.000 metri cubici la minută. Au construit ţină valoare reală, dar cari se vând pe preţuri îngrozi­
deci la 1 km. din sus de cataracte un motor cu turbine toare. Suntem conduşi la o carte mare, în care ne scriem
care produce o putere de 400.000 cai. In urma aces­ numele spre vecinică amintire. Pe urmă domnii şi da­
teia poezia vremurilor veci dispare din ce în ce şi ora­ mele se despart în săli deosebite unde sunt îmbrăcaţi
şul se impopulează de fabrici. Pentruca totuş împreju­ în galoşi şi haine impermeabile, căci călătoria noastră
rimea cataractelor să-şi poată păstra şi pe mai departe o să ne ducă prin nori de umezeală şi ploaie măruntă.
originalitatea, statul atât în Canada, cât şi în Statele- In hainele acestea prea puţin potrivite pentru figurile
Unite, a declarat-o de „rezervaţiune" sau „parc naţional". noastre, facem o impresie burlescă de circ; galoşii spre
înainte de a se formă cataractele, fluviul prin in­ pildă sunt aşa de mari încât ai putea uşor reproduce
sulele mici ale „caprelor" şi celor „trei surori" se bi­ minunea apostolilor de-a pluti peste ape.
furcă şi formează astfel cataractul mai mic, dar mai In fine se deschide liftul, numit în America „ele­
frumos, american, şi cel cu mult mai mare şi impozant vator", şi noi întrăm — vreo 15 persoane deodată. La
al „potcoavei", după forma sa, sau canadian. o adâncime de 40 m. debarcăm. înaintea noastră îşi
Apa cataractului american se desface în căderea cască gura un tunel umed, luminat numai ici-colea cu
sa în milioane de dantele spumoase ca o perdea fan­ câte o pară electrică; ne prindem de mâni într’un lanţ
tastică, învălue stânca pe toată înălţimea sa de 45 m. cu toţii şi pătrundem pe dibuite înainte. De pe tăvan
După lumina soarelui ea radiază în colorile cele mai cad picături groase de apă. Cu cât mergem mai de­
frumoase de ultramarin şi smaragd, iar părticelele mi­ parte cu atât se face mai frig şi dela capătul tunelului
croscopice de apă aruncate în văzduh produc un joc se aud bubuituri de tun.
feeric de curcubeuri. Insfârşit am ajuns şi suntem primiţi cu o larmă
Cataractul canadian prăbuşeşte apele sale într’o infernală. Ieşim pe un balcon de lemn ce tremură sub

326