Page 9 - 1913-24

Călin plimbându-se cu mânile în buzunar, urmă — Cum spuseşi c’o chiamă, maică?", îi luă cu­
:u surâsul pe buze: , vântul bătrâna.
1
„Da mamă... E fată »de ministru, învăţată, de­ „Adina...
şteaptă... — Ce nume scump!... Se cunoaşte că e de neam
— De ministru!", făcu bătrâna şi mai mirată, iar mare!...
pe chip i se pecetlui tot mai multă bucurie... Ţinti iarăş fotografia, privindu-o iscoditoare:
Dupăce se uită cu deamănuntul la fotografie, grăi: „Şi-i place şi la ţară, maică?!... aşa cucoană mare!
„Şi aşa frumoasă, cum e aici?!... Eu de!...“, şi se uită încă odată pe lângă trupul ei
— Mai frumoasă, mamă... zuvelcat.
— Şi blândă, cum se vede?!...“ Călin prinse mâna mamei şi o sărută lung:
Călin ţinti ochii în gol: „Cine a învăţat carte multă şi are judecată cum­
„Cuminte şi bună,... ca dumneata, mamă.... pănită, cinsteşte la fel pe toată lumea, căci toţi avem
— Mâncâ-i-ar, maica, ochişorii ei frumoşi!" rostul nostru pe pământ... Şi Adina e învăţată, mamă,
şi cu suflet blajin..."
Apoi Anca sărută fotografia şi o lipi de piept,
cu mult drag. Se îmbrăţişară, cuprinzând între ei fotografia,
„De Anul-nou ne logodim", începu Călin vorba iar bătrâna îngână întruna:
iarăş, „şi în dulcele Crăciunului facem nunta... Mergi „Copiii mei scumpi! frumoşii maicii..."
şi dumneata la Bucureşti, mamă, stai la noi, o să avem După câteva clipe Anca întrebă feciorul:
case mari, frumoase..." „Stai mult aici?!..."
Bătrâna uitându-se pe lângă trupu-i: Călin lăsă ochii în jos, rupându-se de lângă
„Şi vrea ea, maică?!... mamă-sa:
— Cu toată inima... Ne suntem dragi mult unul „Nu !... Chiar azi după amiază plec la Oprişeni,
altuia..." am să fac o cercetare. Şi de acolo trec în judeţul
Anca ridică ochii jilavi şi legănă capul: Vâlcea. Dar săptămâna ceealaltă vin iarăş, atunci o
„Călina maicii, frumoasa..." să stau mai multe zile...
Apoi sărută pe rând: portretul şi pe fecior. — La care Oprişeni? — întrerupse bătrâna, — co­
lea peste deal?!...
„Vara, când e cald la Bucureşti", urmă Călin
din nou, „venim aici la ţară, în odaia asta mică şi — Da. S’au plâns locuitorii contra arendaşului".
dumneata mamă, o înveţi pe Adina să ţeasă, să facă Anca dete din cap, după un restimp:
alesături... „AlbuL. ce câne de om!... Vai de bieţii creştini!"

Insula Ada-Caleh, pe care Ungaria a incorporat-o cu patru jandarmi şi un pretore în zilele trecute. Turcii,
comunicându-li-se această nesocotire politică, s’au arătat indignaţi din cale afară de purtarea Ungurilor,
cu cari ei sunt încuscriţi după origine.