Page 4 - 1913-24

o viteză cam de 90 km. pe cias, viteză normală ame­
ricană.
Companionii noştri de călătorie sunt americani.
Fisonomiile lor sunt c’am sarbede, atât la femei cât şi
la bărbaţi; părul roşcat, ochii suri şi tenul plin de pistrui,
ceeace denotă perfect tipul anglo-saxon. Figurile sunt
uscăţive. Cu cât înaintăm spre Nord, feţele rase dispar
tot mai mult, şi musteţele se fac tot mai mari. Pe malul
sudic al lacurilor celor mari dominează încă musteţele
tunse englezeşte, la malul nordic, în Canada se afirmă
mustaţa franţuzască, fiind coloniştii cea mai mare parte
francezi. Şicul damelor newyorkane dispare şi face loc
unui gust cam nemţesc.
Limba de conversaţie e cea englezească. Streinul
care emigrează în America, uşor ia obiceiurile ameri­
cane, vorbeşte cu predilecţie englezeşte şi dă strajnic
pe Americanul. Nemţii în privinţa asta sunt mai malea­
bili: după şase luni îşi dau aerul par’că ar vorbi numai
stricat nemţeşte.
Fluviul maiestos, lat ca Dunărea la Galaţi, curge
lin printre coline acoperite cu păduri verzi, printre sate
şi orăşele albe. Vapoare şi vaporaşe strătaie undele
sale ducând belşugul ţării spre mare, şi iahturi uşoare
circulă în toate direcţiunile.
Orăşelele prin cari trecem au nume olandeze, ca
Spuyten Duyvil, Yonkers, Harlem, etc. arătând întoc­
mai ca New-Yorkul, că împrejurimile acestea au fost
colonizate la ’nceput de olandezi. Odată New-Yorkul
se numea New-Amsterdam, după coloniştii din împre­
Niagara cu podul deasupra cataractului, de pe care lumea pri­
jurimea Amsterdamului. Poporul acesta vânjos a stârpit veşte extasiată căderea apei în adâncimi.
pădurile seculare, a împins prin războaie crâncene In-
dianii spre apusul continentului şi a deschis pas de pas tre oraşele mai vechi din America. Centrul oraşului cu
drumul civilizaţiei pe căi până atunci necunoscute. străzile înguste şi strâmbe poartă şi acuma timbrul ori-
Nu peste mult părăsim malurile pitoreşti ale flu­ ginei sale. De prezent e capitala statului New-York şi
viului şi la Albany, trecem în ţara deluroasă a Iroche- are 100.000 locuitori.
zilor şi Mohicanilor. La stânga noastră se perd în zarea Trenul trece de aici peste râul Mohawk şi cana­
albăstrie munţii Catskill, pe româneşte ai „râului pisi- lul Erie, în valea frumoasă a Mohawkului, ţara Mohi­
cei", din cari se alimentează New-Yorkul cu apă de canilor care pe vremuri era cea mai puternică între
beut. Reservoarele şi conductele cari sunt săpate pe sub statele indiane. Adunarea anuală a reprezentanţilor po­
fluviul Hudson, sunt unice în lume. porului numiţi „sachem" se făcea pe „dealul triburilor".
Ţara Irochezilor şi Mohicanilor e destul de mono­ Puterea Mohicanilor a ajuns la culme sub domnia şe­
tonă, peisajul fiind întrerupt numai ici şi colo de pă­ fului Iosif Brant pe la anul 1750 când se uniră cele
duri rare. Săcurea a tăiat de mult pădurile seculare în şase triburi ale Mohicanilor, Oneida, Onondaga, Ca-
cari se petreceau aventurile şi bătăliile din poveştile yuga şi Seneca; mai târziu se mai alipi şi tribul Tus-
pe cari le-am citit din copilărie. Nu mai există Ciorap carora formând laolaltă „Uniunea Irochezilor". Mai spre
de piele şi a perit de mult şi ultimul Mohican. Pe lo­ nord, cătră locurile mari, se află resturile tribului cel
curile unde odinioară Indianii dulmecau atenţi urmele mai sălbatic numit Sioux.
„feţelor palide“ şi a altor inimici, trece acum lăsând Locurile de vânat ale Indianilor se întindeau până
adânci urme plugul de vapor. Poporul autohton a fost în apropierea oraşului New-York. In urma războaielor
decimat de flinta Europenilor, de boale şi de alcohol; continue între ei înşişi şi cu Europenii, uniunea s’a di-
războaiele i-au împrăştiat şi puţinii cari au mai rămas, solvat şi cei mai mulţi au emigrat în Canada unde se
au părăsit şi ei vieaţa nomadă şi s’au prefăcut în far- vede că sunt mai la adăpost, căci numărul lor creşte,
meri pacinici. Sate nu prea sunt pe aici şi oraşele sunt pecând în patria veche abia mai întâlnim câte un nume
rare. Costumul pitoresc al Indianilor asemenea dispare de râu care mai pomeneşte de cei dispăruţi.
din ce în ce şi lucrurile afirmative originale ce se vând Amestecul de altfel mic cu sânge european nu a
prin prăvălii, sunt de obiceiu numai imitaţii ieftine, fa­ influinţat decât sporadic tipul poporului. In oraşul New-
bricate în massă. York doar pe scene de varietăţi mai vezi câte un tip
Oraşul Albany e de origine olandeză şi unul din- original indian. Indianii nu au fost asimilaţi ci extirpaţi.