Page 5 - 1913-24

Americanii dau cu predilecţie numiri clasice ora-
dor lor. Aşa trecem prin Roma, orăşel cu 15.000 lo-
uitori, dar foarte industrial; apoi Siracuza, situat la
larginea lacului Onondaga. Are izvoare de apă sărată
)arte condensată, aşa încât se foloseşte pentru pro-
ucţiunea en gros de sare. Aproape de oraşul acesta,
ingă Rochester, se zice că ar fi găsit profetul Mormo-
ilor, Smith, tablele de metal ale biblici sale.
Târziu, după amiazi, ajungem la oraşul Buffalo,
1 doilea după mărime, în statul New-York, situat pe
îalul lacului Erie, lângă eşirea râului Niagara din Iac,
i 32 km. dela cascade.
Oraşul îşi are numirea dela cârdurile de bivoli
ălbatici cari înainte cu un veac păşteau pe aici. Acuma
i locul acela pustiu se ridică un oraş cu 400 mii lo-
uitori ce învederează desvoltarea repentină a Americei.
)raşul se distinge prin industria de petrol. Lacul Erie
dă o importanţă deosebită, stând prin el în legătură
îijlocită cu marea. Dintre locuitori c’am Vs sunt de
rigine germană, după-cum în genere elementul german
foarte răspândit atât în New-York, cât şi alte oraşe
[in nord.
Lacul Erie, al doilea socotind dela ost spre vest,
unul din aşa numitele „lacuri mari", cari despart
itatele-Unite de Canada. Ocupă o suprafaţă ca jumă-
ate din Ardeal. Navigaţiunea pe el e foarte vie, însă
lin cauza climei aspre e întreruptă de ghiaţă in lunile

C a t a r a c t u l N i a g a r a î n g h e ţ a t . E o splendoare să vezi în
timp de iarnă grea uriaşul cataract prins în sloi de ghiaţă
lucitori şi lungi de câţiva metri.

Decembre—April. în Buffalo a fost omorât preşedintele
Mac Kinley cu ocazia expoziţiei panamericane în 1901.
în gară trebue să coborîm din express şi să-l
schimbăm cu un vicinal cu vagoane simple şi murdare.
Drumul de fier merge acum pe malul drept al râului
Niagara trecând pe lângă staţiuni mici cu nume exo­
tice şi ajungem pe ’nserate la orăşelul Niagara-Falls.
Vuetul apelor se aude de departe şi deasupra
cascadelor fumegă nori albi de apă. Eram foarte cu­
rioşi să vedem însfârşit acest fenomen unic în felul lui,
şi dupăce găsirăm odăi convenabile în hotelul cel mai
apropiat, ne grăbirăm în „Prospect park“ la malul
apelor.
„Niagara" pe care Englezii o pronunţă „naie-
ghere" înseamnă în limba înflorită a Indianilor „tunetul
apelor", şi într’adevăr, sunetul ce-1 produce apa, care
cade dela o înălţime de 45 metri, se aseamănă tunete­
lor unei furtuni de vară. In intervale scurte urmează
un bubuit după altul şi din adâncime apa sfărâmată
în miliarde de stropi, sare în sus, se condensează în
nori ce plutesc totdeauna peste cataracte şi răspândesc
o veşnică ploaie măruntă. In urma umezelei şi vegetaţia
din împrejurime e foarte bogată.
Mă apropiu de bariera de fier ce îngrădeşte mar­
ginea abisului. Vorbele nu se mai aud de bubuiturile
Un indian răpit de valuri, în clipa, când ajunge la gura cata- neîntrerupte. In adâncime apa clocoteşte în valuri de
ractului Niagara. spume şi se ridică par’că împinsă de desupt de puteri