Page 3 - 1913-28
P. 3
Nr. 28. C O S I N Z E A N A Pag. 395.
n’ai avut ocazie, să afli nici o ştire
despre noutăţile, cari te interesează
mai de aproape, ca tot ce se scrie în
coloanele ziarelor mondiale, streine.
Au apoi — et nune venio! —
un public cetitor neasămănat mai
mare, care s’a obişnuit cu cetitul şi
nu se mai poate lăsă de acest obi-
ceiu al lumii cu aspiraţii de civili
zaţie.
*
Ei bine, să vedem acum, cum
stăm cu revistele şi jurnalele noastre.
Noi subvenţii nu avem de nicăiri!
Dar oare, dacă am stâ să ne
dăm seama, câte mii de cărturari a-
vem, cari au lipsă de hrană cultu
rală, şi ar putea să sprijinească o
mişcare literară, ce tocmai în folosul
lor e pornită; am putea spune, că
revistele şi jurnalele noastre ar tânji
întâiul grup de fotbalişti al şcoalelor medii gr.-ort. rom. din Braşov, înfiinţat în anul
trecut. Membri clubului dela stânga spre dreapta sunt: G. Boeriu, A. Drăgari, 1. R. şi pentru viitor în lipsele de acum,
Popescu, V. Bichicean, S. Băla, FI. Voina, D. Druşa, D. Băleanu, H. Radiciu, P. Giur- dacă fiecare cărturar al nostru ar a-
giuţ şi E. L. R. Meţianu, studenţi dela gimnaziu şi dela comerciale. Au avut câteva bonâ un jurnal, sau o revistă ? S’ar
lupte cu grupele streine din Braşov şi au eşit în toate biruitori.
ruină oare, plătind anual 12 ori 30
coroane, susţinând o foaie româ
multe, realizând în aceeaş vreme, Când călătoreşti, cumperi jurnale, nească, ce-i aduce în schimb atâta
progrese destul de însămnate, atât şi dacă nu ai lipsă de ele. Eşti sin lectură şi atâta distracţie ?
în domeniul cultural, cât şi în cel gur, te plictiseşti, arunci ochii peste E o risipă aşa de mare o co
al — rentabilităţii. rubrici, ca să-ţi treacă de urât. Dacă roană, sau două la lună, pentru a
Motivul (sau motorul, cum vreţi!) întâlneşti vr’un cunoscut, le arunci sprijini o mişcare atât de frumoasă
este, că revistele ungureşti sunt sub la o parte; ai răgaz să le ceteşti şi şi de necesară ?
venţionate de guvern şi astfel edi acasă... Dar câţi nu azvârl coroanele a-
torul are posibilitatea de a se mişcă Pressa noastră nu are nici acest celea pe lucruri curat de nimic?..
liber, la adăpostul celor câteva mii favor, de care se bucură atâtea jur Se spune, ca o învinuire din par
de coroane, ce îi cad deadreptul nale şi reviste din străinătate, chiar tea scriitorilor şi a editorilor, că la
din cer — şi cari nouă ne lipsesc. cele izgonite pe vremuri, cum e d. e. noi se ceteşte prea puţin.
Au apoi reclamele, cari se plă „Die Jugend". Ei bine — nu-i adevărat!
tesc cu bani scumpi şi grei. Jurna Şi totuş, de câte ori nu ai cum La noi să ceteşte relativ mult —
lele şi revistele noastre nu se pot păra bucuros la gări şi un jurnal dar în schimb nu se jertfeşte aproape
mândri cu un număr prea mare de românesc, ales când ai lipsit de a- nimic pentru literatură.
inserate, căci cei ce le dau publici casă un interval mai îndelungat şi O ştiu din experienţă. Jurnalele
tăţii au un simţ comercial destul de
fin, să nu-şi plaseze consecvent a-
nunţurile, decât în foile cari au dela
zece mii de abonaţii în sus! Ei bine;
pe cât ştiu eu, abia „Libertatea" se
poate mândri cu un tiraj, ce atinge
această cifră.
Sunt apoi agenţii-voiajori (ceti
torul e rugat să nu zimbească ironic!)
cari umblă din oraş în oraş, din
casă în casă şi dacă nu-1 iei de guler
de cu bună vreme, ţi-a stors abo
namentul pentru un semestru.
Am văzut cu ochii mei, cum un
agent de acesta, a incassat într’o
singură zi douăzeci şi cinci abona
mente într’un orăşel, unde nimeni
nu avea reviste literare decât doar
Casina!
Au gările, cu circulaţia tot mai
intenză, unde jurnalele ungureşti sunt
luate, aproape cu asalt, şi unde se
desfac mii şi mii de exemplare în Studenţi români dela gimnazul din Năsăud, îmbrăcaţi în port românesc din acel jur,
tr’o singură zi. jucând oăluşerul la maialul din acest an.
