Page 8 - 1913-28
P. 8
Pag. 400. - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - N r . 2 8 .
Intr’adevăr e de neînţeles cum Ro ca să i se ridice un monument în
R Â N D U R I M Ă R U N T E
mânia, care, fără îndoială, naşte atâ Bucureşti. Apelul în direcţia aceasta
l’a făcut ziarul „Viitorul" şi a avut
ţia artişti ai cântării şi ai muzicei,
Silinţe pentru întemeierea u- şi dispune de-un public superior ca frumos răsunet în toate părţile.
*
nei opere române. Noi Românii înţelegere, n-a putut nici până astăzi Altă ortografie! în o broşură
de pretutindeni nu am avut şi nu să aibă opera sa? Ori doară fiindcă cu titula aceasta dl Dr. Alexandru
avem încă nici astăzi o operă, ca e aşa de uşoară calea spre operele Bogdan, profesor la liceul din Bra
alte neamuri, cu toate însuşirile ar Apusului? Mărturisim că pentru noi şov, pledează cu mult avânt şi adu
tistice netăgăduite de cari dispunem. Ardelenii, cari pentru împrejurările când exemple cuceritoare pentru o
nouă ortografie, care să fie curat
Nici chiar în Regat nu s’a putut noastre specifice, suntem nevoiţi să fonetică, şi arată neajunsurile orto
înjghebă, până în zilele de acum, o ascultăm marile opere muzicale prin grafiei stabilite la 1904 de Acade
trupă de operă românească, deşi nu graiul artiştilor unguri, erâ un punct mia română. Ortografia pe care o
au lipsit străduinţele în acest înţe de genă conştiinţa că noi nu avem propune dânsul e mai simplă, mai
uşoară şi ar corăspunde mai bine
les. Bucureştii trebuiau să aibă opera încă o instituţie de tagma celor din pentru a scrie corect româneşte.
română, ca centrul firesc ^al pulsări- Budapesta de pildă. Cum, noi Româ *
lor noastre artistice şi culturale. Dar nii încă nu ne avem opera noastră? Răvaş de duminecă. Cu numă
nici însăşi somptuoasa capitală de — ne întrebam atât de des în gân rul de azi începem sub titula aceasta
pe malul Dâmboviţei n-a putut în dul nostru. Şi ne venea cam cu mi publicarea unei serii de articolaşe,
trupa acest vis măreţ al tuturor Ro rare să ştim că Bucureştii nu au cari vor trata în forma uşoară de
scrisoare, reflexii subiective şi în
mânilor. încă o operă română.
tâmplările mai de seamă de peste
Operele sunt pentru capitalele Cu o deosebită bucurie înregis săptămână. Răvaşul de azi serveşte
Apusului un punct de aleasă mân trăm deci veştile cari ne vin acum numai ca introducere celor urmă
drie. Şi mijloace de deosebită atrac din Regat. In sfârşit se depun acolo toare. *
ţie artistică. Unele se pot mândri silinţi serioase pentru întruparea ope
Un anuar simpatic. Printre a-
chiar cu mai multe opere. Budapesta rei române. Un om de inimă şi de nuarele primite dela şcolile noastre
de câtăva vreme are două opere, bani, dl D. Cristide, şi-a pus în publice, teologii şi gimnazii îndeo
una, cea regală, ocrotită de stat, gând să realizeze vechea dorinţă a sebi, s’a strecurat în anul acesta şi
cealaltă, numită populară, întemeiată cercurilor artistice româneşti. Om unul dela o şcoală primară, aşa ca
şi sprijinită de comună. Fireşte, a- serios şi bun muzician, Dsa, pe lângă o rază modestă de luminare într’un
potop de raze de soare. Anuarul
cestea opere îngreunează cu sume avântul înţelegător, mai are la înde acesta e al Şcoalelor primare cen
considerabile pe protectorii lor. Dar mână şi averea şi simţul de jertfă trale române de băeţi şi fetiţe din
mândria naţională a Ungurilor e bu necesar. Nu-i lipseşte nici concursul Braşov, care afirmative împlineşte 4
curoasă de această jertfă. unor factori hotărâtori în astfel de secole de existenţă, redactat de dnii
Ştefan Popovici şi Radu^Prişcu, în
încercările de a se întemeia la întreprinderi binecuvântate. Anume: văţători la acea şcoală. II răsfoieşti
Bucureşti o operă statornică, s-au doamnele din înalta societate bucu- curios la ’nceput, dar apoi din ce
repetat de mai multeori în cursul reşteană i-au făgăduit tot sprijinul în ce cu mai multă simpatie, căci
vremilor. S-au cheltuit sume mari, moral şi material. însemnăm cu ad ţi se desvăleşte modelul unei şcoale
s’a solicitat sprijinul statului, care miraţie numele doamnelor: General primare condusă de puteri didactice
de întâia mână, aranjată cu biblio
nu s’a arătat străin de acestea miş Averescu, Aretia G. Disescu, Bălă- teci alese pentru învăţători şi şco
cări, s’a fărâmat inimă şi însufleţire, ceanu-Stolnici. Şi altele. lari, provăzută cu colecţii de ştiinţe
dar, lucru ciudat, la resultat durabil Opera română e o imperioasă naturale, de numismatică, de aparate
nu s’a putut ajunge. In legătură cu trebuinţă a vremii. Ea nu mai poate fizice şi cu frumoase fonduri pentru
acestea silinţe se va pomeni totdea suferi amânare. Un neam de două biblioteci şi escursii. Aşa cum ni se
încheagă din anuarul acesta Şcoala
una cu pietate numele răposatului sprezece milioane suflete nu se poate
centrală primară românească din Bra
Eduard Wachmann, întemeietorul lipsi de această mândrie artistică. şov, e poate cea mai de seamă şcoală
simfonicelor, cum şi al profesorului Suntem siguri că Bucureştii nu vor din întreagă arhidieceza gr.-ort. ro
Gh. Ştefănescu, foarte cunoscut mu scăpă momentul potrivit. Vom saluta mână, cea mai bine cercetată şi cea
mai de valoare.
zician dincolo, cari în mai multe şi noi, cei din depărtare, cu toată *
rânduri s’au străduit să pună teme căldura sufletelor noastre, întâia „o-
Condamnarea trădătorului Go-
liile unei trupe de operă românească. peră română". Şi vom fi mândri de liescu. Adusesem şi noi la timpul
Nesuccesul nu este a se atribui aces dânsa. său ştirea, despre tradarea căpitanu
tor vizionari, sau altora, cari ca şi * lui Goliescu, care voise se vândă
Monument poetului St. losif. Rusiei o mulţime de planuri de ale
dânşii au luptat pentru întruparea
Moartea gingaşului poet atdelean a armatei române. A fost însă desco
aceluiaş ideal. Cauza pentru care nu
sămănut pretutindeni jale şi durere perit şi întemniţat. Acu s’a adus
s’a putut izbuti e aproape o taină, şi pentru a-i păstră amintirea în veci apoi judecată asupra lui şi a fost
mai ales pentru noi cei de departe. de veci, s’a început o vie agitaţie, condamnat la 20 ani muncă silnică
